Ziua Regalităţii. 10 Mai sau data care a marcat trei momente cruciale din istoria României: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului monarh al ţării

An de an, în România este marcată, în ultima zi a decadei lui Florar, Ziua Regalităţii. Această memorabilă dată a fost legiferată de Camera Deputaţilor, în aprilie 2015, drept sărbătoare naţională. Ea are o triplă semnificaţie legată de istoria țării şi, în particular, de regele Carol I: la 10 mai 1866, în urmă cu 157 de ani ,Carol de Hohenzollern Sigmaringen a venit la București pentru a depune în fața Parlamentului României jurământul de credință, fiind încoronat Principe al României cu numele Carol I.

10 Mai sau data care a marcat trei momente cruciale din istoria României

Tot la 10 mai 1877 Principele Carol I a proclamat Independența României, țara noastră devenind liberă, suverană, ieşită de sub vasalitatea formală a Imperiului Otoman. În fine, la același 10 mai a anului 1881-acum 142 de ani- România devenea regat, iar Carol I primul rege al României, în pofida unor rezerve ale principalilor artizani pașoptiști.

Această dată de o importanță hotărâtoare, Ziua Regalităţii, avea să fie ziua naţională a României. Începând din 1866 până la sfârșitul lui 1947, când comuniștii aflați la putere l-au silit pe regele Mihai I să abdice și să ia drumul străinătății. În timpul regimului totalitar de extremă dreapta, sărbătoarea de 10 Mai a fost ştearsă din memoria colectivă a națiunii, iar atunci când venea vorba despre independenţă era invocat discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai. Data de 10 Mai a fost mutată cu o zi în urmă, pe 9 mai, cea identic stabilită de Moscova ca zi a victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi pentru a determina îndepărtarea din conștiința românilor a oricărei noțiuni despre regalitate. Abia zeci de ani mai târziu, printr-un proiect adoptat în Parlamentul postdecembrist a avut loc cuvenita reparaţie morală, proclamând ziua de 10 mai drept sărbătoare naţională.

Meteorologii Accuweather au anunțat prognoza pentru zilele alegerilor 2024. Cum va fi vremea...

Urania ne spune care e zodia care își va schimba radical viața în...

Ziua cea mare: 10 mai 1866, sosirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România

Cea dintâi semnificaţie a zilei de 10 Mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România. Era în anul 1866. Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfârşitul lui aprilie anul menționat. Părăseşte castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în Bucureşti. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istoria noastră. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei, conform historia.ro. Ziua Regelui a fost sărbătorită, firesc, în primul rând de către familia regală.

Cu acel prilej, Carol I declara: „Prin serbarea de azi, se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele şi în fapte mari (…). Cu mândrie dar primesc aceasta coroană, care a fost facută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţei şi puterii României (…) Să trăiască iubita nostră Românie, astăzi încoronată prin virtuţile sale civice şi militare”.

Același 10 mai, 11 ani mai târziu: obţinerea independenţei României faţă de Imperiul Otoman

Unul dintre cele mai importante evenimente ale domniei lui Carol a fost obţinerea Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, act deosebit de important, care i-a adus un prestigiu uriaş. La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman. Războiul de Independenţă, sau Războiul ruso-turc din perioada 1877-1878, a beneficiat de o contribuţia decisivă a trupelor române, comandate efectiv de către însuși Carol. În același timp, Congresul de la Berlin, din 1878, a consfinţit independenţa absolută a României faţă de Imperiul Otoman.

Contradicții, dispute

Totuși, încă persistă anumite confuzii referitoare la data în care a fost proclamată independenţa României. Și asta pentru că, în vremea când partidul unic și discreționar, pentru a se disocia momentul proclamării Independenţei de 10 Mai, Ziua Dinastiei şi Ziua Naţională a României, oamenii erau obligați, prin școală, să știe că pe data de 9 mai a fost proclamată deplina independenţă a ţării. Istoricul Manuel Stănescu explică în adevarul.ro:

„E foarte adevărat că celebrele cuvinte ale lui Kogălniceanu au rost rostite la 9 mai, pe stil vechi. În aceeaşi zi cele două camere au votat, în unanimitate în Senat şi cu două abţineri în Camera Deputaţilor, independenţa absolută a României. Apoi, brusc, amnezie în istoriografie, timp de decenii. În realitate, la 10 mai, guvernul, membrii corpurilor legiuitoare, mitropolitul Moldovei, preşedintele Curţii de Casaţie, preşedintele Curţii de Conturi, reprezentanţii altor autorităţi şi delegaţii ale locuitorilor din Argeş şi Buzău au mers la Palat,felicitându-l pe Carol pentru a 11-a aniversare a urcării sale pe tron şi aclamându-l în noua calitate de suveran independent. Domnitorul a proclamat solemn independenţa. Acestea sunt faptele, care nu lasă loc de interpretări”.

Încoronarea Principelul Carol

De altfel, proclamarea Independenţei la 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susţin că şi astăzi Ziua Naţională a României ar trebui să fie cea de 10 Mai. Alţi istorici sunt mai puţin categorici, însă atenţionează că ziua de 10 Mai trebuie marcată ca una dintre cele mai faste din istoria noastră. Şi asta pentru că, în acea zi a lui 1881, Parlamentul a votat transformarea ţării din principat în regat, iar Principele Carol a fost încoronat rege al României. Ca zi naţională, 10 Mai era sărbătorită de către toţi românii, care luau parte la tradiționala bătaie de flori de la şosea. Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă de două ori. Prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de puterea comunistă, după abdicarea forţată a regelui Mihai din 30 decembrie 1947.

Această dată nu poate fi dată uitării nicicând. Dincolo de evenimentele decisive ce au marcat-o, rămâne un simbol național, piatra de fundament și cheia de boltă a României moderne. Dăltuite cu majuscule prețioase în istoria neamului