Virusul West Nile. Ce este și care sunt simptomele

West Nile este un virus care se transmite prin înțepătura de ţânţar. Maladia e periculoasă, pentru că provoacă meningo-encefalită și, în unele cazuri, poate aduce chiar moartea celor infectați. Din nefericire, în țara noastră s-au înregistrat deja mai multe decese din cauza acestui virus.

Ce este virusul West Nile

West Nile este un tip de virus răspândit în numeroase țări din lumea întreagă de ţânţari. El a fost descoperit în 1937 în districtul West Nile din statul Uganda. Până în 1999, virusul West Nile fusese depistat doar în Africa, Asia, Orientul Mijlociu și foarte, foarte rar în Europa. Conform experților, maladia stă la baza unei epidemii sezoniere în America de Nord, care cunoaște o creștere în lunile de vară și toamnă.

Specialiștii spun că, oamenii trăiesc cu infecţia, dar nu ştiu că o au. În cazuri rare, West Nile conduce la o boală severă care afectează creierul sau măduva spinării. Cei afectaţi pot avea convulsii sau pierderi de memorie. Au existat situații în care ţânţarii au transmis virusul şi altor animale, cum ar fi caii. Medicii avertizează și spun că boala se poate răspândi și printr-un transplant de organe sau o transfuzie de sânge. Există dovezi care sugerează că West Nile se poate transmite de la o mamă la copilul ei în timpul sarcinii, la naştere sau prin laptele matern.

Din cauza numărului mare de români, care au contractat virusul West Nile anul acesta, oficialii au pus la dispoziţie inclusiv un număr de telefon, special pentru cei care vor să reclame zone infestate de ţânţari în Bucureşti: 0800800868.

Care sunt simptomele virusului West Nile

Conform cercetătorilor, în general, 80 de persoane din 100, care au West Nile, nu au simptome. Acestea pot debuta în primele 15 zile din momentul în care au fost muşcate de ţânţar.

Simptomele uşoare pot include: febră, cefalee, senzaţie de oboseală, lipsa poftei de mâncare, dureri în tot corpul, erupţie cutanată, de obicei pe piept, şi umflarea ganglionilor limfatici.

Boala poate avea două forme clinice, a explicat Andreea Moldovan, medic primar de boli infecțioase la Spitalul “Sf. Constantin” din Brașov: forma obișnuită, care evoluează ca o boală virală acută, în care pacientul poate să prezinte febră, frisoane, mialgii (n.r.: dureri musculare), o stare generală influențată, astenie, “dar fără să fie simptome specifice, care să ne ducă neapărat cu gândul spre virusul West Nile”, potrivit HotNews.ro.

“În schimb, în anumite situații, în special la pacienții cu imunitate scăzută, vârstnici, pacienți cu afecțiuni cronice, pacienți cu afecțiuni oncologice sau pacienți transplantați, poate să apară o determinare a infecției la nivelul sistemului nervos central, cu apariția simptomelor de meningită sau de meningo-encefalită. Această formă clinică de boală este forma severă, pentru că înseamnă o spitalizare prelungită, posibilitatea apariției complicațiilor la aceste categorii de pacienți și o rată mai mare de mortalitate”, a mai declarat Andreea Moldovan, conform sursei citate mai sus.

Câte decese se înregistrează în România din cauza West Nile

Peste 100 cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecţia cu virus West Nile şi 13 decese au fost înregistrate din data de 2 mai până în 31 august. Cinci decese s-au înregistrat în Bucureşti, două în judeţul Olt şi câte unul în judeţele Iaşi, Galaţi, Covasna, Constanţa, Dolj şi Dâmboviţa.

Condiţiile favorabile de dezvoltare a vectorilor sunt reprezentate de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea ţânţarilor, dar şi de deficienţele în aplicarea măsurilor de control şi a măsurilor de protecţie personală.

Specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii recomandă folosirea mijloacelor de protecţie fizică a populaţiei pentru evitarea expunerii la înţepăturile ţânţarilor, precum protecţia mecanică a tegumentelor, folosirea substanţelor repelente, plase de protecţie la ferestre.