Virgina Varvarei este una dintre persoanele care s-a aflat în ”autocarul morții” care a avut loc în anul 1980. Femeia a oferit detalii neștiute din acea zi.
Unul dintre cele mai grave accidente rutiere din istoria României a avut loc pe data de 29 iunie 1980, în jurul orei 14.00, în județul Botoșani, în apropiere de localitatea Huțani.
În teribilul incident care a avut loc pe actualul Drum European E 58, în zona pe care localnicii o numesc Șapte poduri, a fost implicat un autobuz cu muncitori, care venea de la Fălticeni. Cei 83 de pasageri erau navetiști care lucrau în fabricile din Suceava, majoritatea dintre ei la Consuc. Pentru că era o zi de sărbătoare, autobuzul a fost plin până la refuz aproape.
În cadrul unui interviu acordat recent jurnaliștilor de la Botoșăneanul.ro, Virgina Varvarei, una dintre persoanele care au reușit să supraviețuiască în ziua accidentului, a povestit cum a fost aruncată printre cadavre.
CITEȘTE ȘI: ACCIDENT RUTIER GRAV PE DRUMUL NAŢIONAL 65 – 574. UN BĂRBAT A DECEDAT
”Fetița mea îmi spunea: mama, tu ai fost moartă și ești vie, ce ai văzut acolo?, a povestit ”doamna Vica”, așa cum îi spun astăzi cei apropiați.
– Dvs. stăteați pe scaun sau în picioare?
– Stăteam chiar în spatele șoferului. A murit cu copilul cu care era. Am avut niște tăieturi de la geam… Probabil că am plonjat pe geam. Din viteza care era, când s-a rupt parapetul geamurile s-au spart.
– Vâltoarea v-a scos practic din autobuz…
– Da… Era un zgomot infernal, fiecare se prindea unul de celălalt. Nu puteai să ieși. Și pe mine mă prindea cineva de mână. A văzut că înotam ca să pot să ies la mal, deși nu știam despre ce este vorba, nu îmi puteam da seama bine, am ieșit totuși. Băiatul acela m-a scos, că mi-a spus după aceea.
– Știați să înotați?
– Da, dar nici nu aveai cum să înoți pentru că diametrul găurii acelea sau ce era acolo avea vreo 8 metri. Păi vă dați seama, autobuzul care a intrat cu lumea acolo, ce să mai înoți prin mâlul acela? Care a mai reușit să se prindă unul de altul și să se tragă.
– Dvs. v-ați prins de cineva?
– M-a tras băiatul acela care era. A venit la spital să îmi spună că el m-a scos de acolo.
Virginia Varvarei a trecut prin clipe de coșmar, aceasta a povestit că a fost confundată cu persoanele decedate și a fost aruncată într-o basculantă plină cu cadavre.
– V-a dat o creangă sau pur și simplu v-a tras de haine?
– De haine mi-a spus că m-a tras. A intrat și el un pic, dar nu aveai cum să te salvezi dacă nu știați un pic să dai din mâini și să îți ții respirația. A fost foarte, foarte, foarte… Încărcau morții în basculantă, îi duceau la morgă. La morgă mă dusese și pe mine. Și când spăla cu furtunul mâlul acela, am făcut o mișcare și atunci m-au dus la reanimare. Mi-au făcut spălături stomacale că înghițisem nămol. A fost foarte, foarte trist, dar a dat Dumnezeu și am ieșit ca să îmi văd fetița.
– Ca să înțeleg: au crezut că sunteți moartă?
– Băiatul acela m-a scos, dar probabil eu am leșinat. Morții pe care îi scoteau și îi puneau pe mal, îi încărcau în basculantă.
– Și deci v-au pus într-o basculantă?
– Da, acolo m-au încărcat și pe mine. Mi-au spus după aceea cumnatul meu, Dumnezeu să-l ierte, că s-au mobilizat toți medicii care nu erau de gardă. Era duminică după-amiază de acum… Mi-a spus cum a reușit să mă găsească.
– Deci ați fost inconștientă câteva minute bune.
– Inconștientă de acolo până la morgă fiindcă nu am știut unde m-a încărcat. Ce mi-a povestit cumnatul meu, Dumnezeu să-l ierte.
Doamna Virginia a spus că este o minciună că în acea zi ar fi murit 48 de persoane. Aceasta susține că ar fi fost 63 sau chiar 64 de oameni decedați, în urma accidentului.
– Numărul oficial al morților este de 48…
– Nu este adevărat, sub nici o formă… Atunci nu s-a publicat absolut nimic nici într-un ziar, nu s-a dat nici la radio.
– Așa este, am căutat și noi și nu am găsit.
– Nimic! Dar Europa Liberă mai vorbea atunci și spunea că ar fi fost 63 – 64 de morți. Pentru că autobuzul era supra, supraaglomerat. Cauciucurile nu erau noi, erau din acelea reșapate. Era destul de cald, plus greutate, s-a înfierbântat și a crăpat. Dar nu este adevărat că au murit 48 de oameni, nu, n-are cum să fie. Era un autobuz supraaglomerat. Când a venit o macara ca să ridice autobuzul din apă – autobuzul oricum nu se vedea – s-a rupt brațul de la macara și l-a scăpat cu tot cu oamenii aceia. Poate dacă îl scotea de prima dată mai salvau un om, doi, trei.
– Circulă mai mult sau mai puțin legende că s-ar fi comandat sicrie la fabrica de mobilă și ar fi fost mai multe de 48.
– Toate sicriele erau în fața spitalului. Mi-a povestit cumnatul că te îngrozeai, lumea era agitată în oraș, nimeni nu știa în oraș dacă îi trăiește (ruda, prietenul – n.r.), dacă îi mort. Veneau rude, dar nici nu aveau cum să intre pentru că, vă dați seama, era atâta lume care își căuta rudele, prietenii, soția.