CEDO a stabilit că România a încălcat Articolul 8, referitor la „respectarea vieţii private şi de familie”, în cazul cuplurilor de același sex. România trebuie să recunoască şi să protejeze familiile formate din persoane de acelaşi sex.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, marţi, că România a încălcat articolul 8 din Convenţie, respectiv dreptul la „respectarea vieţii private şi de familie”, în cazul cuplurilor de acelaşi sex. Decizia a fost luată cu cinci voturi la 2, în procesul intentat împotriva statului român de Buhuceanu, Ciobotaru şi alte 20 de familii. Asociaţia ACCEPT a transmis că este vorba despre o „hotărâre istorică”, iar „România trebuie să recunoască şi să protejeze familiile formate din persoane de acelaşi sex”.
”Astăzi, 23 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat o hotărâre mult aşteptată de zecile de mii de familiile formate din persoane de acelaşi sex din România în cazul Buhuceanu şi Ciobotaru şi alte 20 de familii împotriva României. Hotărârea vine la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaştere şi protecţie legală pentru familiile lor. CEDO a constatat în acest caz faptul că România a încălcat Articolul 8 al Convenţiei, care protejează viaţa de familie, în cazul celor 42 de petenţi. În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenţia, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaştere a familiilor formate din persoane de acelaşi sex”, a transmis, marţi, Asociaţia ACCEPT.
Potrivit sursei citate, ”CEDO subliniază clar că aceste familii au nevoie urgent de o formă de recunoaştere care să le ofere drepturi egale şi să creeze un cadru legal care să protejeze traiul în comun al acestor cupluri. Asociaţia ACCEPT cere încă o dată, cu ocazia acestei hotărâri, Guvernului şi Parlamentului României să îşi facă datoria faţă de toţi cetăţenii lui şi să trateze toate familiile din ţara noastră cu demnitate şi respect”, a mai transmis Asociaţia.
1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
2. Autorităţile publice nu pot interveni în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest lucru este prevăzut de lege şi este necesar, într-o societate democratică, în interesul securităţii naţionale, al siguranţei publice sau al bunăstării economice a ţării, pentru apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, pentru protecţia sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora.