Vâscul de Crăciun. Cat timp se ține în casă și ce să faci cu el după sărbători

Vâscul de Crăciun sau de Anul Nou este o plantă cu multe semnificații și de el sunt legate și multe obiceiuri populare, cea mai cunoscută fiind sărutul sub vâsc.

În tradițiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte. Este o plantă încărcată de magie, simbol al curățeniei spirituale, al libertății și armoniei. Semn de bun augur al dragostei, apărător și protector al casei și al familiei, vâscul, căruia i se mai spune și ”creanga de aur”, este recunoscut acum drept simbol al Sărbătorilor de iarnă.

Dacă un cuplu îndrăgostit se sărută sub vâsc înseamnă că vor avea o relație lungă și fericită. În Franța, acest obicei se practică în ziua de Anul Nou și, în multe localități, chiar și în România.

Vâscul de Crăciun. Obiceiuri și tradiții

Vâscul era considerat o plantă sacră atât de norvegieni și druizii celți, cât și de indienii nord-americani. Atârnat deasupra ușii, vâscul aduce noroc în casă, bunăstare și fericire.

Vâscul este considerat un simbol al norocului, al prosperității și nu în ultimul rând, pentru cei aflați la vârstă tinereții, un simbol al iubirii. Există multe descântece și ritualuri prin care tinerele își află ursitul cu ajutorul acestui element. Femeii care va pune crenguțe de vâsc sub pernă în noaptea din Ajunul Crăciunului, i se va descoperi negreșit în vis soțul hărăzit.

Vâscul de Crăciun. De ce ne sărutăm sub vâsc

Sărutul sub vâsc este asociat pentru prima oară cu festivitățile organizate de greci cu ocazia Saturnaliilor iar mai târziu cu tradițiile primitive legate de căsătorie. Acest obicei își avea originile în mai multe credințe.

Vâscul, cunoscut şi sub numele „creanga de aur”, are o semnificaţie deosebită în folclorul european. În tradiţia românească şi nu numai, în preajma sărbătorilor de iarnă, planta magică cu bobiţe sidefii este un prilej pentru oameni să se sărute. Iată care sunt rădăcinile acestui obicei! În România, sărutatul persoanei iubite sub vâsc, în preajma Sărbătorilor, „asigură” fericirea în dragoste îndrăgostiţilor, conform credinţei populare.

Potrivit unei tradiții mult răspândite (în special în țările anglo-saxone) cei care se sărută în ziua de  Crăciun sub o ramură de vâsc vor avea bucurie și fericire.

Citește și: POVESTEA BRADULUI DE CRĂCIUN

Vâscul de Crăciun, simbol al dragostei și belșugului

Celții au fost cei care au inițiat un adevărat cult al acestei plante pe care o considerau de esență divină. În viziunea lor, cel mai prețios vâsc era cel crescut pe stejar — îl numeau ”lacrima stejarului” și însoțeau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase. Druizii, preoții celți înveșmântați în alb, tăiau vâscul numai cu o seceră de aur, și-l înveleau apoi cu grijă într-o mantie albă. Cu acel prilej se adunau ofrande și se jertfeau doi tauri albi, înălțându-se rugi către zeii atotputernici, pentru a fi îndepărtate duhurile rele.

Cu toate că este un obicei tradiţional popular, mulţi au uitat de unde se trage, mai exact, acest rit. Potrivit legendelor nordice, există o asociere clară între vâsc şi dragoste.

O altă legendă spune că Balder, fiul zeiței norvegiene Frigga, ar fi fost ucis de o săgeată din vâsc. Lacrimile albe ale zeiței l-au readus la viață, iar ea a binecuvântat planta.

În alte legende medievale se spune că vâscul era atât de mult venerat, încât dacă doi dușmani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc, ei încetau imediat dușmănia și se împăcau spre cinstirea vâscului, a cărui putere magică o recunoșteau astfel.

Ce faci cu vâscul după sărbători

Datorită substanţelor conţinute (acetilcolină), vâscul este de mare ajutor în tratarea hipertensiunii arteriale. Fiind bogat în flavonoizi, dar şi în vitamina C, vâscul este de mare ajutor atunci când ai răcit. Tusea este calmată cu ajutorul unei căni cu ceai de vâsc. Totodată, pulberea obţinută din această plantă, câte o linguriţă de două ori pe zi, creşte imunitatea. Poţi apela şi la un extract de mlădiţă de vâsc, 30 de picături pe zi. Şi stările nervoase se reduc dacă ţii o cură de minimum trei luni, perioadă în care bei zilnic, dimineaţa şi seara, câte două căni cu ceai de vâsc.

Atenţie ce fel de plantă utilizaţi!

Specialiştii spun că nu trebuie confundat vâscul medicinal cu vâscul de stejar sau mărgăritar (Loranthus europaeus), caracterizat prin: fructe de culoare gălbui-închis, de formă ovală, aşezate în formă de strugure, şi tulpini de culoare brun-negricioasă până la cenuşiu-închis.