Deşi are 14 ani şi mulţi colegi de vârsta lui sunt tentaţi de cluburi şi descoperitul altor distracţii, Rareş se joacă încă cu lego. Dar joaca lui nu e ca cea a altor copii, care construiesc şi apoi distrug, care experimentează şi astfel îşi dezvoltă imaginaţia. Rareş are în minte o imagine clară a ceea ce doreşte să facă şi lucrează la proiectul său de mai bine de doi ani, ţinând pasul cu toate modificările care apar la stadion. Rareş face şi desface aproape zilnic pe macheta stadionului Olimpia.

A fost pasionat de mic de Lego, aşa că avea câteva piese, suficiente pentru a reproduce terenul şi tribuna întâi. Pe urmă investiţia a continuat. „Am început acum doi ani şi pentru scheletul stadionului am muncit un an. Nu am avut toate piesele, le-am tot comandat pe parcurs. Nu a fost o muncă pe care să o fac dintr-un foc de la un cap la altul, a durat ceva timp, în limita posibilităţilor. Am lucrat cel mai mult în vacanţe, dar şi când găseam piese, că nu le găseşti pe toate oricând. Dar când mă puneam să fac ceva nu mă opream până nu terminam. Au fost trei-patru ore pe zi în care numai de lego mă ocupam. Când sunt acolo la construit stadionul mă deconectez de la orice altceva”, povesteşte Rareş pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.

„Vânează” pe internet piesele care îi lipsesc

„Ştiţi cum face, când vine de la şcoală nu se apucă imediat de teme şi are nevoie de puţină relaxare. Şi relaxarea lui este să urce aici unde e macheta şi de multe ori relaxarea lui e doar să proiecteze în gând ce să mai facă, apoi îşi caută pe internet piese sau în cutiile pe care le are pe aici. Stă pe internet şi aproape că «vânează» piesele de lego de care are nevoie care îi lipsesc, fie că sunt scaune pentru stadion, fie că sunt porţi sau piese verzi pentru gazon”, spune şi mama băiatului. (NU RATA, AICI: Au lăsat baletul pentru un sport al băieţilor. Am intrat în vestiarul fotbalistelor! ”Nu mi-am imaginat niciodată că…”)

„Cam la trei ani i-am cumpărat primul Lego. Atunci i le montam eu, după aceea i le montam eu, el le desfăcea şi ne chinuiam amândoi să le facem înapoi şi de când a făcut cinci ani nu m-am mai atins de piesele lui, că îl şi enervează să te bagi. E foarte pasionat de lego şi a îmbinat această pasiune cu dragostea faţă de echipa locală, Olimpia Satu Mare”, povesteşte tatăl băiatului despre cum a început pasiunea fiului său.

Pe lângă muncă, macheta stadionului a presupus şi multe piese de lego. Peste 4.000 de piese sunt ansamblate cu atenţie, în cel mai mic detaliu, pentru a reproduce stadionul. Uşile, gradenele, scaunele de la oficială, scările exterioare, totul este reprodus cu maximă atenţie. Rareş este pe stadion la fiecare meci al echipei sale şi urmăreşte modificările în cel mai mic detaliu, pentru a le putea reproduce în construcţia sa.

Astfel, când una din tribune a fost închisă, a marcat şi el acest lucru pe stadion. Uneori, imaginaţia sa completează stadionul, astfel că acesta a avut şi nocturnă într-o vreme. La un moment dat, reproducerea a fost atât de fidelă încât tribuna oficială se putea ridica şi era reprodus chiar şi vestiarul. Totul a însemnat piese, muncă şi bani. (CITEŞTE AICI: Combină filosofia cu artele marţiale şi ”produce” campioni. L-am găsit pe… antrenorul de minţi!)

Prietenii şi rudele ştiu tot timpul ce să îi ia de ziua lui

„Am reprodus şi spaţiile comerciale de la exteriorul stadionului şi am folosit expres piese de alte culori pentru a exemplifica faptul că pică tencuiala sau că sunt zone degradate. Acolo unde nu am piese de culoarea de care am nevoie, le mai pictez eu, orice doar să îmi iasă construcţia ca în realitate. Ca şi costuri, o cutie de lego costă cam 100 de euro. Eu numai în stadion am piese de aproape 1.000 de euro şi mai am tot atâtea piese în cutii, piese de care nu am avut nevoie, pentru că erau din seturi standard şi nu m-au ajutat. Deja şi rudele şi prietenii ştiu când e ziua mea, că nu îmi doresc nimic altceva decât cutii de lego”, explică tânărul Rareş. (CITEŞTE ŞI: Azi, e student într-o universitate de renume. Un olimpic ”dă de pământ” cu învăţământul din România. ”M-a dezămăgit faptul că…”)

„Stadionul a avut şi nocturnă. A făcut turnurile de lumini din lego, a desfăcut o instalaţie de brad şi a luat becurile galbene şi albastre şi le-a folosit pe post de nocturnă la stadionul lui, dar a avut alt proiect la şcoală după o vreme şi le-a scos. Din orice găseşte improvizează pentru a-şi proiecta visele cu privire la stadion şi viziunea în realitate”, afirmă tatăl băiatului, pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.

El a ajuns la un nivel atât de avansat în ceea ce face, încât acum a început să comande doar piesele care îl interesează şi care îl ajută în ceea ce are de făcut. Acest lucru nu este neapărat o economie financiară, dar nu mai face risipă de piese.

Rareş mai are două ţinte, în afara stadionului

Rareş speră ca munca lui să fie apreciată de cei din conducerea clubului de fotbal, unii dintre responsabili arătându-şi deschiderea pentru a-i expune creaţia la stadion sau în alt cadru. Macheta lui a ajuns să fie expusă şi în primărie, dar mai departe de atât, din dragostea pe care o poartă stadionului, Rareş şi-a făcut chiar şi pozele de sfârşit de clasa a VIII-a pe stadion.

Tânărul vrea să continue această pasiune şi să mai construiască şi alte clădiri emblematice din Satu Mare, una dintre acestea fiind Hotelul Dacia, pentru care ar avea nevoie de piese de peste 1.500 de euro, dar şi Turnul Pompierilor, care l-ar duce la nişte costuri de aproape 1.000 de euro. Părinţii lui pun acum ban pe ban pentru a-i îndeplini visul şi speră să găsească şi sponsori care să îl susţină pe băiat. „Cât pot de mult, eu îi susţin pasiunea şi îl sprijin. Nu vrea alte lucruri, alte cadouri, nu are alte plăceri pe care să cheltuie bani, decât aceasta şi meciurile de fotbal, aşa că nu pot să nu îi ofer tot ce pot pentru a o întreţine”, mai afirmă Cosmin Miclăuş, tatăl băiatului. (VEZI ŞI: S-a ”întors în timp” cu 100 de ani! A construit în Ialomiţa o casă din pământ şi paie exact ca…)