Au apărut primele cazuri de înec pe litoralul românesc. Potrivit informațiilor oferite de către autorități, doi bărbați au murit înecați. Se fac cercetări pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care aceștia s-au stins din viață.
Vara este sezonul distracției și mulți dintre români ajung pe litoralul românesc. Însă, pentru unii dintre ei vacanța la mare se transformă într-o adevărată tragedie. Statisticile autorităților române arată că 30 de persoane mor anual pe litoralul Mării Negre. Din păcate, au apărut primele cazuri de înec din acest an.
Două persoane și-au pierdut viața pe litoralul românesc. Este vorba despre un tânăr de 33 de ani. Corpul lui a fost găsit în zona portului din Mangalia, iar autoritățile au demarat cercetările. Cea de-a doua victimă este un bărbat în vârstă de 80 de ani, care s-a înecat în Lacul Techirghiol. Pe cel din urmă medicii au încercat minute bune să-l resusciteze, însă eforturile acestora au fost în zadar.
(CITEȘTE ȘI: O NOUĂ TRAGEDIE PE LITORAL. UN BĂRBAT A MURIT ÎNECAT ÎN STAȚIUNEA NEPTUN)
Anual, în sezonul estival, zeci de oameni își pierd viața la Marea Neagră. Potrivit unui studiu, în medie 30 de oameni mor înecați. Se pare că acest fenomen tragic este cauzat de ceea ce specialiștii numesc curenții rip sau de ruptură. Acești curenți sunt orientați dinspre plajă spre larg, iar efectul generat este tragerea în larg a oamenilor prinși, nu scufundarea lor.
„În condițiile în care valurile se sparg, deci atunci când avem, să spunem, o furtună ușoară în care turiștii pot să intre în apă, deci nu este arborat steagul roșu al salvamarilor, valurile creează un anumit gradient de presiune care este orientat către larg, iar acest gradient practic se descarcă apoi către mare în zona cu cea mai mică rezistență. Și de cele mai multe ori zona aceasta cu cea mai mică rezistență este reprezentată de anumite breșe, anumite canale de scurgere în relieful sumers.
Curenții rip de pe plajele românești sunt destul de puternici, adică, din măsurătorile noastre, ei pot dezvolta viteze medii de aproximativ 0,4-0,5 metri pe secundă (mps), cu viteze maxime instantanee de 1,5-1,6 mps. Ca să putem face o comparație, de exemplu un înotător obișnuit cu experiență înoată cam cu 0,8 metri pe secundă, un înotător olimpic cu aproximativ 2-3 mps, iar viteza de curgere a apei într-un râu de munte este de aproximativ 1-2 mps. Deci, practic, a înota împotriva unui astfel de curent e ca și cum ai încerca să înoți într-un râu de munte în amonte. Practic, nu ai nicio șansă să înaintezi”, a explicat Florin Tătui, cercetător conferențiar universitar și membru al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe a Universității din București.