Suntem aproape de finalul postului Paștelui, în săptămâna dinaintea Floriilor, o perioadă în care se vorbește că plantele de orice fel încep să-și dezvăluie virtuțile magice.
În tradițiile românilor, o zi importantă este sâmbăta lui Lazăr numită și Moșii de Florii sau Sâmbăta Morților. În această zi se obișnuiește ca femeile să facă plăcintele lui Lazăr și să le dea de pomană.
În sâmbăta lui Lazăr, la sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morții, care așteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ. Totodată, se practică datina Lăzărelului, practică care amintește de un străvechi zeu al vegetaţiei ce murea şi renăştea la începutul fiecărei primăveri.
Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având legenda ei. În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea.
CITEȘTE ȘI: FLORIILE – SĂRBĂTOARE MARE PENTRU CREȘTINII ORTODOCȘI. CE SĂ NU FACI NICIODATĂ ÎN ACEASTĂ ZI
În zona de sud, în sâmbăta Floriilor se mergea cu Vaiul, care inițial a fost un imn religios. Tradiția spune că fete împodobite cu salcie cântau din poartă în poartă și primeau ouă.
În sâmbăta de dinaintea Floriilor există obiceiul Cântecelor de Paști. În aceste cântece se povestește despre moartea și învierea lui Lazăr, înviere care o anunță pe cea a Mântuitorului Iisus Hristos.
În Dobrogea, în comuna Izvoarele din județul Tulcea, în sâmbăta de dinaintea Floriilor există una dintre cele mai frumoase tradiții. Dis de dimineaţă, un grup de fete, îmbrăcate în costume tradiţionale, colindă din casă în casă, povestind despre moartea lui Lazăr.
Legenda spune că Lazăr a plecat sâmbătă dimineaţa, cu o zi înainte de Florii, cu oile şi caprele, lăsând-o acasă pe mama sa să-i facă plăcinte. Cum nu mai avea ce să le dea de mâncare, a urcat în copaci pentru a culege muguri pentru oi. Însă s-a grăbit, fiind cu gândul la plăcintele de acasă, şi astfel a căzut de la înălţime. Se spune că Lazăr şi a murit pe loc, transformându-se în vegetaţie.
În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. Apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi de sănătate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Momentul lăudat este cel în care Iisus a fost primit cu slavă şi ramuri de măslin în Ierusalim, scrie traditii-superstitii.ro.
Totodată, la sate, pe vremuri, se practicau de Florii și câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap. Apoi o aruncau la rădăcina unui pom fructifer. Astfel, fetele sperau să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi, tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare.
Sursa foto: Muzeul de Etnografie Tulcea, Pexels.com