Tradiţii pentru Intrarea în Biserică a Maicii Domnului! E ziua în care se deschid cerurile şi „se leagă” farmecele. De ce nu e bine să te cerţi

În calendarul creştin ortodox, ziua Intrării în Biserică a Maicii Domnului mai este numită şi „Vovidenia” sau „Ovedenia”. Ea reprezintă ziua in care parintii Mariei, Ioachim si Ana au dus-o pe Maria la varsta de 3 ani la templul din Ierusalim, pentru a asculta citirea cartilor sfinte. Maria a stat 15 ani in Templu, pana in momentul in care a devenit mama a Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

Obiceiuri pentru Intrarea în Biserică a Maicii Domnului:

– În dimineaţa de 21 noiembrie, bunicile luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară, pentru a proteja de friguri tot anul.

–  De sărbătoarea cunoscută şi ca Ovidenie, se aprind lumânări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru morţi ca să aibă calea luminată pe cealaltă lume. Se împart nuci, colăci şi turte de mălai.

– Tot în această noapte se fac farmece şi descântece, se află ursita şi se fac previziuni meteorologice.

– În noaptea de Vovidenie se spune că descântătoarele fac “privegherea apei”. Femeile pun un vas cu apa peste noapte pe care o folosesc pentru dureri de piept şi cap sau pentru vedere.

– Pentru reuşita copiilor din acea familie, candela trebuie să fie aprinsă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea.

– Conform tradiţiei populare, dacă ziua Intrării Maicii Domnului va fi înnorată, peste an vor fi epidemii. Dacă va ninge pe 21 noiembrie vom avea parte de o iarnă lungă şi grea. De asemenea, nu e bine să te cerţi, pentru că, potrivit tradiţiei populare, tot anul viitor aşa o vei ţine.

“Se crede că de Ovidenie se deschid cerurile şi că acum, cei cu sufletul curat pot înţelege graiul animalelor. Tot acum e bine ca oamenii certaţi să-şi ceară iertare şi să se împace. Se mai spune că de Ovidenie, ologii s-ar putea vindeca”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, potrivit adevarul.ro.

Crenguţe de măr, folosite drept sorcovă

Spe bucuria copiilor, în satele din Bărăgan, se păstrează un obicei străvechi. În ajunul sărbătorii Intrării în Biserică a Maicii Domnului, cei mici pun crenguţe de măr într-un vas cu apă în care pun şi agheasmă, potrivit crestinortodox.ro. Acestea se ţin la geam ca să aibă lumină şi musai într-o cameră călduroasă. Până de Anul Nou acestea înfloresc, iar copiii le folosesc drept sorcovă.

În plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr, sau despre măruţ, mărgăritar. Dacă am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum să nu ne întrebăm ce măr ar putea face în decembrie flori dalbe? Şi de ce măr? Pentru că strămoşii noştri ştiau de la bătrânii lor că acea nuieluşă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceea înflorea până de Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dăruit crenguţă, flori dalbe.