În vorbirea de zi cu zi, foarte mulţi români comit aceste greşeli de comunicare. Mai mult decât atât, au devenit atât de folosite, încât mulţi au început să considere că sunt, de fapt, corecte.
Poate cel mai cunoscut exemplu de greşeală de comunicare este folosirea verbului „a avea” în forma „să aibe”. De multe ori am auzit întrebări de genul: „Câte kilograme ar trebui să aibe X?”, dar în realitate, această formă nu există. Corect este să spunem „să aibă”.
O altă eroare celebră este confuzia dintre „doar” şi „decât”. Frecvent auzim exprimări de genul: „Am decât 10 lei” sau „M-am văzut decât cu ea”, însă trebuie reţinut că „decât” se foloseşte numai în structurile negative, iar „doar” în cele afirmative. Astfel, corect ar fi să spunem: „Am doar 10 lei” sau „N-am decât 10 lei”.
O a treia eroare gramatică foarte des întâlnită este neutilizarea construcţiei „pe care”, atunci când propoziţa o cere. Este o greşeală comisă inclusiv de politicieni sau prezentatori TV. Spre exemplu, auzim adesea exprimări de genul „pâinea care am cumpărat-o”. Corect ar fi să spunem: „pâinea pe care am cumpărat-o”, acel „pe” făcând diferenţa dintre complement direct şi subiect.
Altă greşeală comună o reprezintă utilizarea lui „Vroiam”. Acest „vroiam” pare să fie o combinaţie nefericită între verbele „a vrea” şi „a voi”, rezultând o formă de imperfect care nu există în Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al limbii române. Prin urmare, corect este să spui „Eu voiam să îţi spun ceva”, nu „Eu vroiam să îţi spun ceva”.
De asemenea, există şi expresii greşite. Un exemplu în acest sens este utilizarea structurii „Cât ai un ceas?” sau „Cât aveţi ceasul?”. Deşi la prima vedere poate nu părea o eroare atât de mare, la o analiză un pic mai profundă se poate observa legătura slabă dintre cuvinte, rezultând ca expresia să sune ca un nonsens. Aşadar, dacă nu ştiţi ce oră este, puteţi întreba simplu şi corect „Cât este ceasul?”.