Tipografia orbilor
INVENTIE. Masina de tiparit in Braille, pe care acum lucreaza Costel, a fost inventata de Dumitru Teodorescu, un fost tipograf de la „Universul”, devenit nevazator Sfarsit. Desi a rezistat eroic aproape 100 de ani, tipografia Braille din Vatra Luminoasa se pregateste si ea sa predea stafeta tehnologiei IT Razvan Mateescu Doar doi muncitori, care stapanesc arta tipariturilor pentru nevazatori si care, la randul lor, nu zaresc lumina zilei, mai manuie complicatele masini ale imprimeriei. Tehnologia este asemanatoare tiparului clasic, numai ca placile au in loc de litere combinatii de puncte, fiecare dintre acestea reprezentand cate o litera conform alfabetului Braille. Cele mai apreciate lecturi ale nevazatorilor sunt din domeniul poeziei, literaturii clasice si chiar al muzicii. Din pacate, un volum de poezii de buzunar, tiparit in Braille, poate cantari cateva kilograme. Cu toate acestea, cei lipsiti de vedere sunt cititori pasionati. Atelierul primei tipografii pentru nevazatori a fost construit si organizat de Dumitru Teodorescu la cererea Reginei Elisabeta, pe data de 9 martie 1910, in incinta azilului pentru orbi „Vatra Luminoasa” din Bucuresti. Omul a gandit si inventat o tiparnita speciala pentru alfabetul Braille. Teodorescu fusese ani de zile tipograf la ziarul „Universul”, dar isi pierduse complet vederea, in urma unei boli.
Un tipograf nevazator si modern
Azi, urmasul batranului tipograf de la „Universul” este Costel Andronic. Are 30 de ani si e nevazator. Inteligent, vesel, indemanatic, manuieste masinariile grele, ca pe niste jucarii. Pasiunea lui, insa, este computerul. „Stau ore in sir pe internet, aflu lucruri noi, interesante, accesez toate site-urile, uneori ma joc, ascult muzica. Folosesc un program special, cu voce sintetica, numit JAWS. Imi place foarte mult sa citesc romane si reviste de informare. Alfabetul Braille e cea mai economica si mai complexa scriere de pe pamant, cu ea se pot reda litere, semne de punctuatie, note muzicale, cifre si semne matematice. In Braille e nevoie doar de 64 de semne, care pot exprima aceeasi cantitate de informatie”, povesteste Costel. Foto: Razvan Mateescu