Teo Trandafir, de pe patul de spital: „Sunt pe maini bune si imi doresc mult ca fiica mea sa nu se sperie cand deschide televizorul si afla informatii despre mine”
Teo regreta ca nu poate sa le raspunda tuturor prietenilor ei de pe Facebook, care i-au trimis un gand bun si marturiseste ca nu este sechestrata de medici, dar starea ei de sanatate nu ii permite sa faca prea multe eforturi.
Teo Trandafir spune ca ii este dor sa revina in tara, ii este dor de Romania ei si da asigurari ca se afla pe maini bune.
Vezi mai jos textul integral al scrisorii trimise de Teo Trandafir:
„Dragii mei,
Dupa doua luni de tratament medical si doua operatii, incerc sa-mi adun puterile, sa pot scrie cateva randuri, pentru ca mi-e tare tare dor de prietenii mei. Mi-e dor de casa, de studentii mei, de oamenii care zilnic imi trimit scrisori sau posteaza pe adresa mea de facebook, iar eu inca nu ma simt in putere sa le raspund tuturor.
As vrea sa pot sa-i vad pe toti, sa-i strang in brate si sa le multumesc ca ma sustin. Vreau ca fiecare dintre acesti oameni la care ma gandesc acum, prieteni care de-a lungul anilor mi-au fost aproape sau oameni care pur si simplu mi-au apreciat munca, sa stie ca ma gandesc cu drag la ei. Vreau sa stie ca, indiferent de faptul ca nu-i pot primi aici, in rezerva de la Viena, nu inseamna nici ca sunt prizoniera medicilor, nici ca nu doresc sa vad pe nimeni. Pur si simplu evolutia imprevizibila a bolii nu mi-a permis sa fac asta.Sunt un om luptator si fiecare incurajare a lor imi da forta, ma umple de energie. Recunosc ca ma amaraste faptul ca inca nu am puterea sa raspund fiecarui om care mi-a trimis o vorba buna. Pentru asta vreau sa-mi cer scuze tuturor celor care au incercat sa ia legatura cu mine, celor care au vrut sa ma ajute in orice fel, pentru ca nu am avut inca energia sa le raspund cu aceeasi caldura.
As vrea sa le multumesc tare mult si tuturor ziaristilor, unii fosti colegi si prieteni, care au inteles sa nu faca din una dintre cele mai dificile perioade ale vietii mele un subiect de cancan, o marfa buna de vandut binepe piata. Sunt multi jurnalisti care au inteles ca, in acest caz, saracia informatiilor picante si lipsa speculatiilor nefondate ajuta un om sa treaca peste un moment greu.
Aici in Spital n-am fost in dispozitia de a urmari presa constant, insa imi doresc tare mult ca Maia, fiica mea, sa nu se sperie cand deschide televizorul si afla informatii despre mine.
Sunt un om care cunoaste bine mass-media. Stiu cat de greu e sa alegi intre a forta o stire suculenta si a publica informatia seaca primita de pe un comunicat de presa.
Celor care s-au privat pe ei insisi, fie de audienta obtinuta usor, fie de o crestere de tiraj sau de accesari mai multe pe net, le raman prietena pentru totdeauna. Ii rog in continuare sa utilizeze ca singura sursa deinformatie credibila spitalul din Viena, respectiv medicii care se ocupa de sanatatea mea. Orice alte declaratii bombastice venite din partea unor rude sau „cunostinte” din tara cred ca ar trebui tratate rezervat pentru ca am apucat sa vad cateva care recunosc ca m-au mahnit.
Si totusi sper sa vin in tara cat mai repede. Oricat ar suna de patetic pentru unii, dupa doua luni de stat aici mi s-a facut un dor de Romania mea de nu va pot spune.
Va sarut si nu fiti ingrjiorati, sunt pe maini bune”.