Alexandru Codreanu are 45 de ani și o viață foarte grea. A rămas fără familie atunci când a dat de greu și când boala l-a luat prin învăluire. Singurul care i-a rămas alături este Codiță, cățelul lui și cel mai bun prieten. Chiar dacă oamenii l-au dezamăgit, bărbatul continuă să fie încrezător că totul va fi bine la un moment dat. Crede în schimbare și speră ca lucrurile să intre pe făgașul normal în viața lui. Are nevoie de ajutor, căci singurul lui acoperiș deasupra capului stă să cadă. Povestea lui este de-a dreptul tulburătoare!
Alexandru Codreanu își duce traiul cu greu în comuna Lețcani, din județul Iași. Are un acoperiș deasupra capului care stă să cadă în orice clipă. Trăiește într-o cameră de chirpici și speră că ziua de mâine va fi mai bună. Nu se plânge c-o duce greu, ci are încredere că Dumnezeu îl va ajuta. Deși a trecut prin multe încercări în această viață, nu și-a pierdut nici încrederea în oameni, nici speranța că va avea parte de o viață normală într-o zi. Nu are un frigider, își ține mâncarea pe jos să nu se strice. Lemnele cu care se încălzește le aduce de la gunoaie sau de prin împrejurimi.
Are o pensie de handicap din care se îngrijește. Nu doar pe el, ci și pe cel mai bun prieten, Codiță. A crescut un cățel care i-a devenit cel mai bun amic și singurul care-i aduce alinare în suflet. Recent, a avut parte de sperietura vieții lui, pentru că patrupedul a fost călcat de o mașină. Din cauza faptului că nu are bani, și-a rugat vecinul să-l ajute cu un medic veterinar. Acum, speră că animalul lui de companie se va face bine, căci nu și-ar vedea viața fără el.
„Trăiesc în sărăcia mea, dar nu mă plâng, pentru asta mi-a dat Dumnezeu să duc. Mi-a dat și un cățel, Codiță, îl iubesc foarte mult și nu știu ce m-aș face fără el. Am suferit mult când am văzut că zace pe jos, l-a călcat o mașină și am crezut că-l pierd. L-am luat și am fugit cu el în brațe la un vecin, un domn căruia îi mulțumesc din suflet, l-a dus la veterinar, sper să-și revină. I-am cumpărat hăinuțe ca să nu-i fie frig, unele i le-am făcut eu. Este Codiță al meu, l-am crescut de când era mic și nu e rău, latră doar când vede un străin, mă apără”, a mărturisit Alexandru, pentru bzi.ro
A fost căsătorit, a muncit alături de soția lui să-și facă un trai în Iași. Au plecat în străinătate, însă el s-a îmbolnăvit și n-a mai putut să muncească la un moment dat. Femeia în care avea încredere și lângă care a stat o viață întreagă, l-a părăsit și apoi și-a refăcut viața în Italia.
„Am muncit ca vânzător de presă în Podu Roș, timp de patru ani, a fost primul meu loc de muncă, eram tânăr. Împreună cu soția am cumpărat și o cameră de cămin la Iași, am dat mulți bani atunci, părea totul bine, părea că ne realizăm și că ne facem un loc al nostru, doar că era o țeapă. Ne-au dat afară de acolo, iar în anul 2006 am rămas pe drumuri. Atunci am hotărât să plecăm în străinătate.
Am muncit în agricultură, în Italia, timp de 7 ani. Acolo m-am îmbolnăvit, am venit acasă, m-am operat de hernie de disc și imediat am plecat din nou la muncă. Aveam nevoie de bani, pentru că ne doream să ne facem o casă în țară. A fost foarte rău că am plecat, am tras dureri mari și m-am întors din nou în țară, unde am fost operat a doua oară de hernie de disc. Soția m-a lăsat, am rugat-o să-mi mai trimită bănuți pentru că, până să-mi facă pensia de handicap, nu aveam niciun leu. Și-a refăcut viața în Italia, asta este de acum”, a mai spus bărbatul, pentru sursa menționată.
Alexandru a descoperit că are o tumoră malignă și a fost nevoit să se opereze. Durerile de cap nu au încetat nici acum, iar cu un ochi nu mai vede bine. Se străduiește să lucreze, însă nimeni nu-l angajează cu handicap. Își dorește doar să-și clădească o cameră, unde să aibă condiții de trai, strictul necesar.
Cei care vor să-l ajute pe Alexandru pot să doneze bani în contul:
BANCA TRANSILVANIA
IBAN: RO61BTRLRONCRT0CF8774101
Beneficiar: Alexandru Codreanu
COD SWIFT: BTRLRO22