Planul de acțiuni și strategia națională pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale și au fost aprobate, joi, în ședinta de Guvern.
Documentul, o premieră în istoria României, a fost elaborat de Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în coordonarea Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, fiind un pas important pentru viitor, dar și o dovadă că toate instituțiile cu atribuții în domeniu trebuie și pot să coopereze pentru a determina schimbări majore în ceea privește percepția factorilor de decizie, a autorităților, profesioniștilor și opiniei publice față de violența sexuală, care nu trebuie sa fie tolerată sub nicio formă.
Măsurile sunt menite să diminueze evoluția negativă, respectiv creșterea cazurilor de violență sexuală și să prevină recidiva, în general prin acțiuni de consiliere a copiilor, fetelor, femeilor, dar și prin alte măsuri de sprijin și de îmbunătățire a intervenției profesioniștilor.
Palierele de intervenție reglementează măsuri specifice, care vizează copii, fetele, femeile, băieții și bărbații, cadrele didactice, profesioniștii și autoritățile publice centrale și locale, familiile și comunitățile, reprezentanții ONG-urilor și societatea, în general.
Mai precis, obiectivele specifice sunt structurate pe trei componente esențiale: prevenire primară, care cuprinde acțiunile și mijloacele care să împiedice apariției manifestărilor de violență sexuală; prevenire secundară, cu măsuri care să diminueze evoluția negativă sau creșterea cazurilor de violență sexuală și să prevină recidiva; prevenire terțiară, care se referă la măsurile ce au scopul de a combate violența sexuală și de a limita fenomenul.
O atenție deosebită a fost acordată măsurilor privind violența cibernetică, fenomen tot mai des întâlnit și care afectează grav foarte multe persoane, în special femei.
La nivel global, datele statistice existente la nivelul Organizației Mondiale a Sănătății relevă faptul că, la nivel global, aproximativ 1 din 3 femei a fost supusă violenței fizice și/sau sexuale de către partenerul intim sau altă persoană.
La nivelul Uniunii Europene statisticile evidențiază că 33% dintre femei au trecut prin situații de violență fizică sau violență sexuală, 22% dintre femei au suferit violență din partea unui partener, 55% dintre femei au trecut prin situații de hărțuire sexuală. În România, 30% dintre femei au fost victime ale violenței fizice sau sexuale după vârsta de 15 ani și 24% înainte de această vârstă.
Documentul adoptat sprijină punerea în aplicare parțială a normelor de transpunere a Directivei 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, în ceea ce privește necesitatea furnizării de servicii specializate victimelor violenței bazate pe gen, inclusiv victimelor violenței sexuale și creează cadrul adecvat pentru aplicarea acesteia, scrie Gândul.ro.