Steaua lui David, înfiptă în vârful unui brad de Crăciun, într-un oraș nu departe de Timișoara. Reacția de senzație a primarului

Steaua lui David, înfiptă în vârful unui brad de Crăciun, într-un oraș nu departe de Timișoara. Întrebarea care se poate pune imediat este dacă a fost vorba despre ignoranță sau despre… prostie, pur și simplu. Simbolul evreilor de pretutindeni, așezat în vârful unui brad de… Crăciun? 

Totul s-a întâmplat la Ciacova, orășel aflat la aproximativ 30 de kilometri de Timișoara. Surpriza trecătorilor a fost, firește, una uriașă, fiindcă nimeni nu s-ar fi așteptat la o asemenea greșeală.  Familiile evreiești nu sărbătoresc Crăciunul creștin, acestea având o altă sărbătoare în decembrie, Hanuka – Săbătoarea Luminii. De asemenea, nu împodobesc bradul de Crăciun. 

Reacția primarului din Ciacova, notează opiniatimsoarei.ro, a fost una monumentală:

”Da’ ce, Iisus n-a fost evreu?”

În ceea ce privește modalitatea prin care Steaua lui David a ajuns tocmai în vârful bradului de Crăciun, primarul din localitate a explicat… cu lux de amănunte:

„A facut cineva ornamentul și acum nu știu dacă să o schimbăm sau nu. Până la urmă, Iisus a fost evreu. Că nu l-au recunoscut, acum e altă discuție. Am văzut ca au fost discuții despre ornamentul nostru. Dacă e să ne luăm după Biblie, magii urmareau o stea și nu spune că a fost o stea cu cinci colțuri sau cu șapte colțuri”, a declarat Petru Filip, primarul orasului Ciacova. 

NOTĂ – Steaua lui David, cu denumirea ebraică מגן דוד, Maghen David, care înseamnă „Scutul lui David”, este o hexagramă alcătuită din două triunghiuri echilaterale, folosită ca simbol al evreilor și ca element emblematic la decorarea sinagogilor.

Despre Sărbătoarea Luminii

Hanuka reprezintă „Sărbătoarea inaugurării” și mai este cunoscută ca Sărbătoarea luminilor (Hag haUrim). Este o sărbătoare care durează opt zile, comemorând rededicarea Templului din Ierusalim în urma victoriei revoltei conduse de frații Macabeiasupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia evreiască și să elenizeze popoarele de sub dominația sa.

Este o sărbătoare minoră, în timpul căreia în iudaism munca și alte activități nu sunt interzise.