Spune-mi câte selfieuri îţi faci, ca să-ţi spun de om eşti
Dacă tu crezi că exagerezi cu numărul de selfie-uri, ar fi bine să începi să îţi pui şi câteva semne de întrebare.
Un medic din Iaşi, de la Institutul de Psihiatrie Socola, a făcut o „radiografie” a tot ceea ce înseamnă acest fenomen şi l-a denumit „sindromul selfie”. Acest sindrom ar fi aparut şi s-ar fi dezvoltat odată cu apariţia reţelelor sociale, dar şi în momentul în care am început să folosim smartphone-uri din ce în ce mai sofisticate.
Potrivit Dr. Anamaria Ciubară, medicul care a publicat şi un studiu pe această temă, există mai multe tipuri de manifestări ale „sindromului selfie”.
„Sindromul selfie” are multe forme care pot duce la probleme mentale
Mai exact, medicul a identificat trei forme clinice a ceea ce ea numeşte “Selfitis”. Toate acestea descriu tulburări mentale, ce pot duce la complicaţii, în viitor. Dintre acestea sunt amintite următoarele:
Borderline selfitis (manifestare la limita normalului): realizarea a până la 3 selfie-uri zilnice, dar fără că acestea să fie postate pe reţelele de socializare.
Acute selfitis (manifestare acută): realizarea a până la 3 selfie-uri zilnice şi postarea fiecăruia dintre acestea pe reţelele de socializare.
Chronic selfitis (manifestare cronică severă): nevoie incontrolabilă de a face selfie-uri, în fiecare oră şi postarea acestora pe reţelele de socializare de mai mult de 6 ori pe zi.
Concret, „sindromul selfie” poate fi asociat cu tulburări mentale precum: depresia, deficitul de atenţie, tulburarea obsesiv-compulsivă, o formă clinică a narcisismului, hipocondria, tulburare schizoafectivă, tulburare schizotipală sau voyorism.
Mai mult decât atât, trebuie să ţinem cont şi de faptul că „sindromul selfie” se întâlneşte în special la adolescenţi.
Aceştia, din pricina tulburărilor hormonale, care sunt specifice vâstei au tendinţa de a-şi defini personalitatea. Cum fac acest lucru? Îşi fac şi postează cât mai multe selfie-uri în fiecare zi, din dorinţa de a se face remarcaţi.
Mădălina Moraru