Noi detalii soc despre relatia regretatului Sergiu Nicolaescu cu sotia lui Dana ies la suprafata. Mai tanara cu 47 de ani decat marele regizor, femeia s-ar fi casatorit din interes cu el si ar fi incercat chiar sa-i controleze viata, spun amicii.
Reporterii CANCAN.ro va prezinta in exclusivitate noi amanunte legate de relatia dintre Dana si Sergiu Nicolaescu, amanunte care rastoarna ideea ca cei doi aveau relatie linistita, discreta si normala.
Lucian Olteanu, cel care i-a fost apropiat, care a lucrat cu el la mai multe pelicule, dar si care l-a respectat ca un prieten sustine ca Dana Ionica, dupa numele ei de dinainte sa se casatoreasca cu maestrul Sergiu Nicolaescu, ar fi stat cu el doar din interes.
“Arata foarte bine si d-aia s-a casatorit cu el. Tipa se purta foarte urat. Tin minte o data, cand am urcat la el sa ii spun o chestie si ea m-a grabit cum ca Sergiu are treaba. Eu i-am spus, mai Dana, noi ne cunoastem de mult. Ea incerca, cel putin, sa-i controleze viata, dar ce avea sa controleze la el? El avea totul aranjat. Nu cred ca-l iubea cu adevarat, cred ca a stat din interes. Era o avere, nu?”, povesteste barbatul.
Desi nu i s-a plans niciodata de Dana, Lucian recunoaste ca l-a vazut de cateva ori cand s-a repezit la ea, cat sa o sperie. “Daca pe tine te-ar bate cineva la cap zilnic, ce-ai face? Eu de obicei, pe o gagica de genul asta, o mai pocnesc. El nu facea asa ceva, doar se mai repezea din cand in cand catre ea, asa ca sa o sperie”, a mai declarat barbatul care ii seamana leit regretatului regizor si care i-a fost vecin zeci de ani.
In ceea ce priveste devotamentul sau, Olteanu isi aduce aminte cu nostalgie de o intamplare care demonstreaza de la sine cat de pasionat era maestrul de meseria sa.
“El facea pe sportivul, adica ce sa spun, era cam greu de pus jos. El le arata cascadorilor la filmare cum sa faca caderile. A facut la “Triunghiul mortii”, unde am lucrat si eu cu el, si si-a rupt mana. El si-a pus mana la loc si a continuat filmarile, adica nu s-a oprit nimic. Era un barbat extraordinar si cu o putere de munca extraordinara”, isi aduce aminte el.
(Ionut Ungureanu)