Solstițiul de vară 2018 – 21 iunie, cea mai lungă zi din an

Solstiţiul de vară 2018 are loc joi, 21 iunie. Această zi marchează începutul verii astronomice şi se înregistrează cea mai lungă zi din an. În acestei date, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară. 

Joi, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2018, eveniment care marchează solstițiul de vară, debutul verii astronomice. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri, potrivit descoperă.ro.

Ce înseamnă soltițiul de vară 2018

Axa polilor păstrează în prima aproximaţie o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului, numit planul eclipticii cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La momentul solstiţiului de vară, Soarele se află la 23° 27′ distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.Solstiţiul de vară din acest an are loc pe 21 iunie, la ora 13:07. Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că în acel  moment are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile lui. Durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore și 32 de minute, durata nopții fiind de numai 8 ore și 28 de minute. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, se prelungește toată noapte, locuitorii regiunilor respective fiind martorii celebrei „nopți albe”.

Solstițiul de vară 2018 – Superstiții

Din vechime, soltițiul de vară a fost sărbătorit, fiind legat de momentul strângerii recoltei. Mai târziu, biserica a considerat sărbătorirea lui drept o ceremonie păgână. De solstițiul de vară sunt legate multe mituri și superstiții. În credința populară, se spune că această zi este favorabilă vrăjilor. Ritualurile făcute în timpul sostițiului de vară sunt foarte puternice și își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, sănătate sau prosperitate.

Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect de purificare, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii.

Solstițiul de vară 2018- Obiceiuri străvechi

În China Antică, ceremonialul solstițiului de vară era marcat printr-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și principiului Yin. Pentru celți, avea cu totul altă semnificație. Druizii, preoţii din regiunile celtice, sărbătoreau Alban Heruin, solstiţiul de vară, situat la jumătatea intervalului de timp dintre echinoxul de primăvară (Albam Eiler) şi echinoxul de toamnă (Alban Elfed). Acest festival al miezului de vară celebra apogeul Luminii, simbolizat uneori prin încoronarea „Regelui Stejar”, zeul creşterii anului. Solstiţiul de vară era celebrat în mod tradiţional prin ospeţe în păduri, jocuri şi mari focuri de tabără.

În Suedia, un arbore al miezului de vară era înălţat şi decorat în fiecare aşezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar femeile se îmbăiau într-un râu. Ritualul avea menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.

În mai multe regiuni ale lumii, în timpul solstițiului de vară, zânele şi vrăjitoarele erau mai prezente decât în orice altă perioadă a anului. Peste câmpuri erau purtate torţe în scopul îndepărtării bolilor din grane, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni făpturi asemănătoare vampirilor. Unele obiceiuri se păstrează și în zilele noastre, cum ar fi focul de tabără, menit să înlăture spiritele rele.