Sifilisul nu i-a cauzat moartea lui Mihai Eminescu, așa cum s-a crezut până acum. Ce i-a adus sfârșitul poetului național
Astăzi, 15 ianuarie 2024, este Ziua Culturii Naționale. Ziua coincide cu cea a nașterii poetulului național Mihai Eminescu. Se împlinesc 174 de ani de la nașterea poetului român care a publicat, la vârsta de 16 ani, primul său poem. În jurul decesului lui Mihai Eminescu au pendulat mai multe ipoteze. Însă, nu sifilisul i-ar fi cauzat moartea genialului român, așa cum s-a crezut până acum. Iată mai jos, în articol, detalii!
Încă din anul 2011, în data de 15 ianuarie este Ziua Culturii Naționale, zi care coincide cu cea a nașterii poetului Mihai Eminescu. Astăzi, 15 ianuarie 2024, se împlinesc 174 de ani de la nașterea poetului român. În anul 2010, Camera Deputaților adoptase un proiect de lege în urma căruia ziua de naștere a genialului român să devină Ziua Culturii Naționale. Au fost 175 de voturi favorabile pentru acest proiect de lege. O persoană a fost împotrivă, iar alte două s-au abținut.
De-a lungul timpului, în jurul decesului poetului Mihai Eminescu au pendulat mai multe ipoteze. De ce murise, de fapt? Este o întrebare la care multe persoane au încercat să afle răspunsul, iar în presa vremii se transmiteau chiar și speculații referitoare la un posibil asasinat.
Poetul român a decedat la data de 15 iunie 1889. Cu câțiva ani înainte să survină moartea poetului român, a fost trimis la un sanatoriu din Viena. În Austria ajungea în toamna lui 1883. Apoi, în primăvara lui 1884, s-a întors la Iași, iar câteva luni mai târziu era internat la Spitalul Sfântul Spiridon. Cinci ani mai târziu, în 1889, își găsea sfârșitul în sanatoriul doctorului Șuțu, din București, strada Plantelor.
Nu sifilisul i-ar fi cauzat moartea poetului român Mihai Eminescu
Deși cauza oficială a decesului a fost sifilistul, boală de care Mihai Eminescu suferise în ultimii 6 ani din viață, nu ar fi fost motivul central al morții. La vremea respectivă, în presă, se făceau speculații potrivit cărora ar fi fost ținta unui asasinat. S-a spus că ar fi decedat în urma unei lovituri în zona capului. Totuși, criticul Nicolae Manolescu și alți specialiști au susținut că poetul român ar fi suferit, de fapt, de psihoză maniaco-depresivă.
Despre adevăratul motiv al decesului au vorbit 12 specialiști din medicină. Niciunul dintre ei nu s-a rezumat la sifilist, crimă sau psihoză. Specialiștii au susținut că Mihai Eminescu ar fi decedat din cauza malpraxisului, datele regăsindu-se în cartea „Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor” din 2018.
Poetul român ar fi fost diagnosticat greșit și i s-ar fi administrat un tratament nepotrivit. Tratamentul respectiv i-ar fi provocat un stop cardio-respirator care a fost urmat de deces. Ar fi fost intoxicat cu mercur. Experții reuniți de Academia Română au precizat că poetul ar fi suferit, de fapt, de o ateroscleroză precoce şi ar fi avut o personalitate de tip bipolar. Aceste aspecte i-ar fi grăbit moartea. Ar fi făcut infarct.
Profesorul universitar doctor Eduard Apetrei susținea că poetul era fumător și că, la vremea aceea, s-ar fi plâns de palpitații și dureri toracice.
„M-am documentat în primul rând asupra efectelor produse de intoxicaţia cu mercur pe aparatul cardiovascular. Din rapoartele medicale reiese că el avea palpitaţii, că se plângea de dureri toracice, deci putea să fie angină, că nu mai putea urca, oboseala, efortul şi că a avut leşinuri. El a avut o suferinţă şi cardiovasculară. Era fumător, avea factor de risc major”, spunea prof. univ. dr. Eduard Apetrei.
Cazul poetului a fost discutat în cadrul unei sesiuni științifice care a avut loc în urmă cu un deceniu. În 1889, februarie – iunie, poetului i s-ar fi administrat intravenos clorură de mercur, când era internat la Șuțu, arată doctorulzilei.ro.