Sfânta Parascheva, sarbătoare importantă pentru creștinii ortodocși. Tradiții și obiceiuri

Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei și este sărbătorită în fiecare an pe 14 octombrie. În această perioadă, mii de credincioși din întreaga țară sunt așteptați la Catedrala Mitropolitană Iași pentru a se ruga la racla cu moaștele Cuvioasei.

Despre Sfânta Parascheva se spune că face și acum minuni, chiar dacă au trecut mai bine de trei secole de la moartea sa. Sfânta a dăruit săracilor partea de avere care i se cuvenea de la părinți. Ea s-a retras apoi în pustietate pentru a se dedica lui Dumnezeu. Cuvioasa s-a stins în locurile natale și a fost îngropată ca o străină, fără ca nimeni să știe cine era și de unde venea.

Domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași

Unul din cei care au săpat groapa a visat într-o noapte că trebuie să ia trupul pentru a fi așezat la loc de cinste. Trupul Sfintei a fost dezgropat și așezat în Biserica „Sfinții Apostoli” din Epivata. De atunci, moaștele Sfintei au fost mutate des din cauza războaielor, dar și a altor împrejurări. În 1641, după ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, patriarhul Partenie I a hotărât să-i ofere moaștele Cuvioasei Parascheva.

Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, ajungând la Galați, și ulterior au ajuns la Iași. În ziua de 13 iunie 1641, moaștele Cuvioasei au fost așezate în biserica „Sfinții Trei Ierarhi”. În 1887, sfintele moaște au fost mutate în Catedrala Mitropolitană, unde se găsesc și astăzi.

Tradiții și obiceiuri. Ce să nu faci astăzi

În această zi nu este voie să se spele, să se calce, să se facă treburi prin gospodărie sau în afara ei. Conform tradiției, cei care vor face aceste lucruri vor avea dureri de cap.

Femeilor care vor coase sau care vor toarce o să le apară negi pe mâini, după cum se spune în popor. Pe de altă parte, dacă bărbații vor munci în această zi, casa lor va fi lovităde trasnet.

Este ziua în care se fac pomeni pentru cei care au murit fără lumânare. Gospodinele trebuie să dea de pomană must, vin roșu sau lipie ori pâine, dar să nu ofere poame cu cruce, nuci, castraveti ori pepene rosu.

Se mai spune în popor că Parascheva este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora, așă că femeile care vor să se mărite trebuie să se roage ei. Tot Paraschea este considerată și ocrotitoarea femeilor însărcinate, care trebuie să dea de pomană copiilor săraci. În acest fel, pruncul o să fie protejat, iar nașterea va fi una ușoară.

În această zi se pregătesc oile pentru iarnă. Se spune din bătrâni că ciobanii nu trebuie să cioplească nimic, altfel mieii vor fi tărcați.

Se poate spune cum va fi iarna după comportamentul oilor. Astfel, dacă în această zi oile dorm înghesuite, se anunță o iarnă lungă și friguroasă. Dar dacă oile dorm separate, se pare că iarna va fi una blândă.

Cine a fost Sfânta Parascheva

Sfânta Parascheva, numită “cea Nouă”, de la Iaşi, “a Moldovei luminătoare” şi lauda întregii Ortodoxii, s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al Xl-lea, din părinţi binecredincioşi şi de bun neam, aşa cum arată părintele Ioanichie Bălan în “Patericul Românesc”.

Cei doi copii ai familiei, Parascheva şi Eftimie, fratele său mai mare, au primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă. Eftimie a intrat înaintea ei în nevoinţa monahală şi, pentru sfinţenia vieţii lui, a ajuns episcop al Matidiei. La fel şi Sfânta Parascheva, iubind mai mult decât orice pe Hristos, la vârsta de aproape 15 ani, a intrat într-o mănăstire de fecioare din oraşul Ieraclia Pontului.

După cinci ani a plecat la Ierusalim, s-a închinat la Mormântul Domnului şi a rămas mai mulţi ani într-o mică mănăstire de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.

În aşezământul de la Iordan s-a nevoit cu şi mai aspre osteneli aproape zece ani, biruind pe diavoli şi rugându-se pentru lume. Faptele ei cele bune erau desăvârşita curăţie a minţii şi a inimii de gânduri şi imaginaţii pătimaşe, neîncetata rugăciune cu lacrimi de bucurie, postul şi privegherea de toată noaptea şi dragostea pentru Hristos, Fiul Lui Dumnezeu.

La vârsta de 25 de ani, povăţuită fiind de îngerul Domnului, s-a reîntors în patrie şi s-a nevoit încă doi ani lângă biserica satului natal, Epivat.

Pe la jumătatea secolului al XI-lea, la vârsta de 27 de ani, Cuvioasa Parascheva şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată aproape de malul mării.

Mai târziu, în urma unor minuni la mormântul său, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost găsite întregi în pământ şi au fost puse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, spre cinstire şi închinare.