Secretele lui Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei. Drumul de la copilăria grea și până la conflictul cu UE

Mulți dintre noi ne întrebăm care sunt secretele lui Viktor Orban. La nord-vest de România, se află „Ungaria lui Orban”, o denumire pe care Paul Lendvai, publicist maghiar, devenit în 1959 cetățean austriac, istoric și comentator, a folosit-o atunci când s-a gândit să adune într-o carte informaţii pe care, probabil, nici poporul maghiar nu le deţinea în totalitate despre premierul lor, Viktor Orban. În ţara adoptivă, Austria, Paul Lendvai, a scris mai multe cărţi ce tratează istoria ţărilor central-şi est-europene, fiind și redactor-şef pentru Europa Centrală şi de Est al companiei ORF, pentru ca în 1987 să ajungă director la Radio Österreich International. Actualmente, este coeditor şi redactor-şef al revistei Europäische Rundschau.

Secretele lui Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei. Drumul de la spălatul la lighean până conducerea țării vecine

Când Paul Lendvai l-a întâlnit pe Viktor Orban, actualul prim-ministru ungar, pentru prima dată la Viena, în septembrie 1993, înainte de prima sa înfrângere electorală, a consemnat: „M-a marcat cu franchețea sa, dar mai presus de toate ne-a impresionat ca politician progresist al tinerei generații: un om cu un viitor promițător. Acesta a fost urmat mai întâi de alții, dar Orban întoarse apoi spatele liberalismului pentru a adopta o orientare politică naționalistă și de dreapta”.

Apărută și în România la editura Polirom în 2017, cartea lui Paul Lendvai „Ungaria lui Orban”, a cărei traducere este realizată de Maria-Magdalena Anghelescu, a reușit să fie răsplătită cu Premiul Uniunii Europene pentru eseu, ediția 2018. Ar putea fi aceasta creionarea unui portret al premierului denumit „copilul teribil al Europei”, care și-a petrecut copilăria într-un sat aflat la 50 de km de Budapesta? O întrebare cu răspunsuri multiple, dat fiind că Viktor Orban a reușit să devină una dintre cele mai proeminente personalităţi ale Ungariei contemporane.

Prin reproducerea unui fragment din lucrarea menționată, extras de pe site-ul filmesicarti ce se ocupă și de recenziile lor, am putea descoperi cel puţin o latură a omului Orban: „Cel mai bun cunoscător al noului prim-ministru, biograful său citat deja de atâtea ori, József Debreczeni, a formula mult mai devreme decât majoritatea comentatorilor un avertisment cu privire la urmările oportunismului fără scrupule și ale poftei nesățioase de putere și bani a lui Orbán. În epilogul celei de-a doua biografii, extinse, acesta scria: „Deținând majoritatea constituțională, el își poate transforma acum mandatul într-o inexpugnabilă fortăreață a puterii. N-ar trebui să avem nicio îndoială că Orbán va exploata fără inhibiții și complet puterea căzută în mâinile sale”. Schimbările în structura puterii și în structura socială, efectuate într-un ritm fulgerător după victoria fulminantă în alegeri, au confirmat pe deplin previziunile sumbre ale lui Debreczeni, ironizate de mulți ca fiind alarmiste, ne dă de înţeles Levandi.

Cine este Viktor Orban, omul care conduce Ungaria de ani întregi

Politicianul maghiar, Viktor Orban, considerat a fi primul șef de guvern post Războiul Rece din estul și centrul Europei care nu fusese membru al unui regim comunist din epoca sovietică, pentru unii dictator, pentru alţii erou, s-a născut pe 31 mai 1963, în satul Alcsútdoboz din Ungaria. Aşa cum se ştie din propriile declaraţii, spune Paul Levande, Viktor Orban a locuit la început cu familia din care făcea parte şi fratele său mai mic într-un spațiu extrem de strâmt. Acolo se aflau şi bunicii paterni.

„Viktor admira personalitatea puternică a bunicului său, care la 48 de ani și-a luat și bacalaureatul, numai ca să se afirme. Tot acest om extraordinar trebuie să-i fi trezit copilului Viktor, încă de la cinci-șase ani, pasiunea pentru fotbal. Bunicul și nepotul ascultau împreună, cu regularitate, la radio transmisiile meciurilor de fotbal și citeau ziarul de sport”.

Având o constituție foarte robustă, bunicul lui Viktor, muncitor portuar, dar şi un fel de felcer pe lângă veterinarul local, s-a înrolat în al Doilea Război Mondial, a luptat pe Frontul de Est. Însă, după colapsul celei de-a Doua Armate Maghiare, s-a întors teafăr în patrie la capătul unei călătorii pline de peripeții, după ce fusese prizonier de război în Austria.

Viktor Orban a urmat cursurile unui liceu cu profil de limbă engleză, iar între 1981-1982 a îndeplinit serviciul militar. În 1986, pe perioada studenției s-a căsătorit cu Anikó Lévai cu care are cinci copii. Mergând pe firul poveștii, s-a aflat că mama lui Viktor Orban s-a certat cu bunica sa, „iar familia a trebuit să se mute într-o casă dărăpănată din satul vecin, Felcsút. Viitorul premier avea 10 ani şi, după cum a rememorat în numeroase interviuri, „a trebuit să muncească alături de fraţii săi la scoaterea napilor, culesul cartofilor și al porumbului, hrănitul porcilor și găinilor”.

Acolo, „nu exista apă curentă, iar apa caldă era un lux; apa trebuia încălzită într-un vas de cositor pe aragaz, iar apoi se spălau în lighean. Ne putem ușor imagina ce trebuie să fi însemnat pentru băiatul deja măricel, cu o dorință puternică de acțiune, să crească în asemenea condiții. Doar 15 ani mai târziu, tânărul politician de succes, deja cunoscut ca președinte al partidului Fidesz, descria ce „experiență de neuitat” a fost pentru el atunci când, la 15 ani, a avut pentru prima dată o cameră de baie și pur și simplu a rotit robinetul pentru apă caldă. Până atunci nu știuse, nu văzuse cu propriii ochi că există și o altă lume, a bunăstării”. Ambițios și tenace, Viktor Orbán a trecut peste toate greutăţile vieţii şi a ajuns, la doar 35 de ani, prim-ministrul Ungariei în perioada 1998-2002, funcție pe care o deține și astăzi de la reconfirmarea poziției în 2010.

După ce Orban a primit în 1987 o diplomă în drept de la Universitatea Eötvös din Budapesta a devenit membru fondator al Fidesz, un partid ce a monopolizat apoi puterea la Budapesta, iar liderul său a ajuns în centrul scenei politice. Potrivit presei belgiene, Orban este „un mare cameleon fără morală. Un naționalist care și-a schimbat linia politică când a văzut că nu există nicio șansă de a câștiga alegerile ca liberal și că socialiștii sunt în frâu în Ungaria. El a descoperit tot rostul politicii de dreapta. În primul rând, spre centrul-dreapta, pentru a curta extrema dreaptă astăzi”.

Cum a ajuns Viktor Orban la conflictul cu UE

Prim-ministrul Ungariei „Viktator”, după cum spun adversarii săi, cochetează cu linia roșie în Europa și o depășește adesea. Dar reușește să rămână membru al Partidului Popular European (PPE), care are majoritatea în parlament.

Premierul ungar l-a țintit frecvent pe Jean-Claude Juncker în campaniile sale de comunicare, dar nu cu el are cel mai profund dezacord. Într-adevăr, Angela Merkel i-a stârnit furie profundă când a deschis unilateral porțile țării sale refugiaților, fără a-și consulta partenerii, iar apoi a cerut ca aceștia să accepte pe unii dintre ei în țara lor.

Răspunsul la criza migranților din Europa i-a consternat pe mulți dintre criticii săi din țară și din străinătate. În 2015, guvernul lui Orbán a construit un gard de sârmă ghimpată de-a lungul graniței Ungariei cu Serbia pentru a opri valul de migranți și refugiați care caută să intre în țară, în drum spre tulburările din Orientul Mijlociu .și Africa la o casă sperată în Europa.

Viktor Orbán a devenit și ținta unei indignări extreme în țară și în întreaga UE, după ce Parlamentul dominat de Fidesz a promulgat flagrant anti-Legislația LGBTQ care a interzis conținutul „considerat că promovează homosexualitatea și schimbarea de gen” în programele școlare de educație sexuală și în mass-media destinate celor sub 18 ani.

Relația cordială a lui Orbán cu Putin a stârnit alt val de critici în rândul UE

O relație care părea să amenințe perspectivele liderului maghiar de a fi reales la începutul lui aprilie 2022, după ce invazia rusă a Ucrainei din februarie a unit și mai mult UE. Prezentându-se drept un apărător neutru de pace, Orbán nu s-a opus regimului de sancțiuni economice dure impuse Rusiei de UE și aliații săi, dar nici nu a permis ca Ungaria să fie folosită ca punct de tranzit pentru furnizarea de ajutor militar occidental pentru apărarea Ucrainei. Fapt care a stârnit critici amare din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.