Se spală sau nu rufele în Vinerea Mare?! Ce spun preoții din România
Vinerea Mare este într-adevăr o zi cu semnificație profundă în tradiția creștină, marcând atât Patimile, cât și Crucea lui Iisus Hristos. Este ziua în care creștinii reflectă asupra suferinței și sacrificiului lui Hristos pentru mântuirea oamenilor. Este o zi de post și rugăciune, în pregătire pentru sărbătoarea Învierii. Însă, mulți credincioși se întreabă ce au voie să facă în această zi și dacă au voie să spele rufele.
Scrierile bisericești și tradițiile liturgice sunt importante pentru credincioși, oferindu-le îndrumare și înțelegere spirituală. În această zi, credincioșii se adună pentru a participa la slujbe pentru a comemora suferințele lui Hristos. Este un moment de introspecție și recunoștință pentru credincioși din întreaga lume. În Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, în tradiția creștin-ortodoxă, se respectă obiceiul de a evita activitățile profane.
Citește și: VINEREA MARE DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR, TRADIȚII ȘI OBICEIURI. CE NU TREBUIE SĂ FACI ÎN DATA DE 3 MAI 2024
Conform învățăturilor preoților, în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor este considerat nepotrivit să spălăm rufe, întrucât această zi este dedicată comemorării Patimilor și răstignirii lui Iisus Hristos. Acest obicei este menit să reflecte respectul și solemnitatea acestei zile în tradiția creștină, încurajând credincioșii să se concentreze pe aspectele spirituale și religioase ale săptămânii sfinte.
În Vinerea Mare, în tradiția bisericii, nu se săvârșesc cele trei Sfinte Liturghii, ci se desfășoară o slujbă specială în care Sfântul Epitaf este scos din altar și așezat în mijlocul bisericii. Acest moment simbolic reprezintă retrăirea coborârii lui Hristos de pe cruce și pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.
Credincioșii vin la biserică pentru a trece sub măsuța pe care este așezat Sfântul Epitaf, exprimându-și astfel respectul și recunoștința față de jertfa lui Hristos. În această zi solemnă, se cântă Prohodul Domnului, o rugăciune profundă și emoționantă care reflectă durerea și suferința la pierderea lui Hristos. Este un moment de meditație și introspecție pentru credincioși, înaintea sărbătorii Învierii.
Ce rugăciune este bine să spui în Vinerea Mare
„Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.
Mă rog însă Bunătății Tale celei nespuse, să mă învrednicești cu Darul Tău, Doamne, ca și eu să pot răbda patimi pentru credința, speranța și iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea.
Întărește-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie și cu mare căință, și să urăsc cugetele mele și voințele mele cele rele. Sădește în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simțit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi și femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.
Luminează-mi simțirile cele sufletești, ca să se miște și să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsuflețite, când s-au mișcat la Răstignirea Ta, și mai vârtos, cum te-a cunoscut tălharul cel credincios și pocăit, și ți s-a plecat, de l-ai pus în rai.
Dă-mi, Doamne, și mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia și-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, și cu bună întoarcere și căință mă așează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.
Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa; Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul a mântuit lumea!Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.
O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia! Şi fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă.
De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca, la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sunt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”