Scrisoarea unei românce disperate: ”Iertaţi-mă. Şi eu sunt de vină, dar aveam copilul pe moarte”
În mediul online a fost postat un mesaj cutremurător. O femeie, Stela Pîrvu, are un băiețel foarte bolnav, iar în contextul pandemiei de coronavirus care afectează și Românie – numărul cazurilor de infectare fiind din ce în ce mai mare, numărul deceselor crescând în fiecare zi -, românca transmite că sistemul de sănătate din țara noastră avea probleme mari și înainte de această criză medicală.
Iar Stela Pîrvu își povestește drama, prezentând amănunte halucinate care au marcat-o de-a lungul timpului după ce a trecut prin mai multe spitale. E drept, au existat și situații în care totul s-a desfășurat așa cum este normal, însă cazurile nefericite au lăsat urme adânci. Iar medicii nu fug de COVOD-19, scrie Stela Pârvul, ci de sistemul medical din România care prezintă disfuncționalități uriașe.
”Iertati-ma, pt ca si eu sunt de vina! Aveam copilul pe moarte si nu aveam energie sa fac sesizari… Cand ne-am internat cu Daniel prima data (nu stiam ce diagnostic are), m-au pus sa imbrac un halat de material textil vizibil murdar (cu voma/secretii uscate pe o mâneca si lucios de jeg) si sa duc copilul in brate peste acel „halat” de la triaj urgente pana in salonul unde il internau, pt ca asa e „protocolul”. Scria ca persoanele trebuie sa intre pe sectie in halat (de unica folosinta!) si de la ce scrie pe hartie pana la ce se intampla in spitale, e cale lunga… . Halatul era acelasi pentru toti care se internau, era un halat de baie, material textil, nu unul de unica folosinta, ce nu a fost schimbat/spalat de saptamani intregi, probabil. Am refuzat sa pun asa ceva pe mine si pe copil, nestiind la acel moment ca Daniel era un copil cu imunodeficienta severa, un astfel de „protocol” (de a pune acelasi halat pe absolut toti pacientii!) il putea omori. Bineinteles ca au tipat la mine de la triaj pana pe sectie, pt ca refuz „halatul”.
Pe sectie, in lungile luni de internare, exista la usa pe holul mare de la intrare, un singur halat de „unica” folosinta (cu ghilimele „unica folosinta”), pe care il purtau vizitatorii. TOTI vizitatorii, intrau in saloane diferite cu acelasi halat, pe rand. Uneori era situatia penibila in care asteptau halatul ca sa intre…. De la rotavirus, la adenovirus, la enterocolita, la tot felul de pacienti cu diverse diagnostice. Asistentele rareori se spalau pe maini, unele da, tot respectul, dar 90% nu. Raspunsul era „daca m-as spala asa la fiecare pacient mi s-ar crapa mainile”. Am adus manusi si dezinfectant in salon si le rugam sa foloseasca. Masti aveam noi. Daniel a capatat in spitale: rotavirus, RSV, septicemie cu klebsiella, stafilococ, enterococ, fungi, pseudomonas (piocianic), pneumonie, otita severa cu mastoidectomie (care l-a lasat cu hemipareza faciala permanenta, pt ca in spital nu exista monitor de nerv)”, începe mesajul femeii.
”Iertati-ma, pentru ca si eu sunt de vina! Aveam copilul pe moarte si nu aveam energie sa fac sesizari…”
”Am intalnit medici extraodinari, e adevarat! Si nu imi ajunge o viata intreaga sa le multumesc!
Dar si medici de ultima speta, gata sa sacrifice viata unui copil din orgoliu, neputinta, neștiință sau indiferenta. Am intalnit profesori doctori renumiti in presa care nu misca un deget daca nu le iese si lor ceva… publicitate (plini de orgoliu!). Am intalnit sefi de ATI care au refuzat cazul zicand „doamna, noi aici abia ne numaram manusile sterile, credeti ca am astfel de antibiotice si imunoglobulina sa il scot din sepsis? ” (citat redat cuvant cu cuvant).
Si NU ERA PANDEMIE. Era situatia reala a spitalelor! Am intalnit infiermiere care furau laptele special de la copii (Neocate-extrem de scump) si il vindeau pe sub mana. Infirmiere care vindeau dezinfectanti SI NU ERA PANDEMIE, era starea normala a sistemului. Am intalnit doamne de la curatenie care faceau economie de saci de gunoi si de manusi, luau pampersi plini de diaree cu mana cu manusa, nu luau sacul. Sacul ramanea cu pete de diaree in cos. Sacii noi ii luau acasa… Cu aceeasi manusa bagata in cos puneau mana pe intrerupator si puneau mana pe clante.
Am intalnit infirmiere care stergeau noptiere cu apa din galeata cu mop, unde spalasera la wc si in salonul unde tocmai vomitase cineva pe jos. Da, carpa in galeata si apoi pe noptiere…din economie…”, scrie Stela Pîrvu.
(VEZI ȘI AICI: TRAGEDIE ÎN SHOWBIZ! A FOST UCIS DE CORONAVIRUS! ROMÂNII ÎL ȘTIU DE LA TV)
”Am întâlnit medici care mi-au dat un șut în fund…”
”Am intalnit medici care mi-au dat un sut in fund pentru ca al meu copil consuma prea multe resurse. Medici care mi-au spus ca acest copil e o risipa de bani publici! Iertati-ma, pt ca si eu sunt de vina! Aveam copilul pe moarte si nu aveam energie sa fac sesizari…
Hai sa fim sinceri, nu de covid-19 fug medicii ci de sistemul medical romanesc care era in colaps si inainte de pandemie! Suntem toti de vina! Suntem si noi, pacientii, de vina ca nu raportam… Sunt de vina si eu, recunosc… Iertati-ma!! Aveam copilul pe moarte si nu aveam energie sa fac asta…. (desi tot sistemul medical pe asta se bazeaza, ca pacientii nu fac sesizari din epuizare sau de frica..) Dar cei din sistem? Unii au facut ceva, ii cunosc, TOT respectul!! Dar restul care ati tacut? TOTI SUNTETI DE VINA! TOTI SUNTEM DE VINA!”, scrie femeia deznădăjduită.
(NU RATA: ATENȚIE ROMÂNI! ALIMENTUL BANAL, PE CARE ÎL MĂNÂNCI ZILNIC, CARE E PURTĂTOR DE CORONAVIRUS)
”Baietelul meu are Sindrom DiGeorge Complet”
”Nu ati facut nimic, nu ati sesizat lipsurile… Oare voi aveati tratament VIP? Oare nu credeati ca veti fi in aceeasi oala cu noi? Numai ca pacientii nu au de ales. Am fi vrut sa demisionam si noi, pacientii, dar nu puteam…
Later edit (pentru ca multa lume ma intreaba in privat): Daniel, baietelul meu, are Sindrom DiGeorge Complet, adica o forma de imunodeficienta severa (lipsa completa a limfocitelor T) si un sindrom genetic care da mai multe probleme medicale. A supravietuit perioadei din poze…. pozele sunt facute in 2012-2013 si descrie ce am gasit in cele 4 spitale din România. Acum are 7 ani, a stat aproape 2 ani in spitale (4 spitale din România si 2 din afara tarii), are 10 operatii, un transplant foarte rar (transplant de timus), 4 ani de izolare stricta din cauza imunodeficientei, 3 ani de hranire pe gastrostoma, 6 catetere centrale, multi ani de terapie…. din cheltuiala proprie si din donatii”, scrie femeia pe pagina sa de socializare.
(CITEȘTE ȘI: DESCOPERIRE DE ULTIMĂ ORĂ! CÂT REZISTĂ, DE FAPT, CORONAVIRUSUL PE DIFERITE OBIECTE: ”DA, E ADEVĂRAT!”)