Scene infioratoare in salonul unuia dintre ranitii de la “Colectiv”! “Ii iese SANGE printre degete!”
Sora lui Marius Fratoaica a povestit amanunte socante si chinuri inimaginabile suportate de fratele ei!
“De ce??Toate astea de ce trebuie sa le traim noi? Pentru ca am ales sa traim in tara asta?!Pentru ca niste tineri frumosi, destepti, cu viitorul in fata au ales sa se distreze intr-un club intr-o zi de weekend?!” se intreaba Corina Bolboaca.
Ea a povestit ca nu si-ar fi dorit niciodata sa afle cate de puternic a fost fratele ei in lupta cu moartea, dar a reusit sa o invinga suportand dureri atroce si primind zilnic doze de morfina ca sa nu mai urle de durere!
„Am tremurat in fiecare moment in care el zacea inconstient”
“Dar oare cat de puternic poti fi cand de o luna treci prin niste chinuri greu de imaginat (nici cei mai puternici oameni cred ca n-ar suporta sa vada poze cu el din primele zile, si nici chiar de acum), o luna in care a fost supus mai multor interventii chirurgicale, (dintre care una de 7 ore jumate), o luna in care i s-a administrat morfina si anestezii aproape zilnic. O luna in care am tremurat pe la toate usile spitalului din tara, in speranta de a mai afla ceva (cand totul se schimba de la o ora la alta), impreuna cu altii la fel de greu incercati (sau mai greu) ca si mine.
Am tremurat apoi, intr-o tara straina la 3000 km de casa (lasindu-mi copilul de 10 ani cu piciorul in ghips in grija prietenilor, parintii batrini si bolnavi, ingrijorati de fiul lor, job-ul, sotul, etc, nimic nu mai conteaza), am tremurat in fiecare moment in care el zacea inconstient, facea febra (o sapt a avut temp 39,7-40, desi i se dadeau 3 antibiotice diferite odata), o luna in care i-am dat mincare si apa cu paiul, apoi cu lingurita, i-am sters sudoarea, etc, o luna in care de multe ori i-am vazut teama din ochi.
Citeste si
Decizie de ULTIMA ORA luata de proprietari! “Clubul mortii” va fi renovat si…
O luna in care am vazut sotiile frangandu-si mainile de durere pentru sotii lor, dormind pe scaun linga sotii lor, la mii de km de casa si copiii lor, imbracate zile in sir in hainele sotilor, doar pt a-i simti mai aproape, pt ca de multe ori ii vedeam doar prin geam. Da, am vazut dragoste adevarata!
De ce?? Toate astea de ce trebuie sa le traim noi? Pentru ca am ales sa traim in tara asta?! Pentru ca niste tineri frumosi, destepti, cu viitorul in fata au ales sa se distreze intr-un club intr-o zi de weekend?!
Imi vine sa urlu de durere si neputinta in fata durerii fratelui meu ,,atat de puternic”.
„Nu stiu daca mai am puterea sa ies, sa fiu ceea ce am fost odata”
Da, este puternic pt ca isi doreste sa traiasca, si-a dorit sa iasa din club, si a luptat sa iasa, acum isi doreste sa se recupereze, si lupta!! Stiti cum misca degete pentru a le recupera? Pina ii iese sangele printre ele, prin multe straturi de pansament…da, este puternic!!!
Ma simt neputincioasa fata de parintii celor care au murit (cu care am impartit zile si nopti in sir la usile spitalului in Bucuresti) parinti care si-au condus copiii la moarte cu o demnitate de neimaginat (familia Gabriela Istrate, Fam lui Mavi, etc) .
O luna din care nu stiu daca mai am puterea sa ies, sa fiu ceea ce am fost odata…sau poate ceea ce nu te omoara te intareste.
Si vor mai urma multe luni grele si costisitoare.
Pina cand, si pt ce toate astea,cine suporta traumele lui si ale familiei mele?? Numai Dumnezeu stie, pt ca numai el ne-a ajutat si oamenii buni pe care ni i-a scos in cale, si carora le multumesc!Atat!
Si da, puteti face un articol de presa din asta! Nu-mi mai pasa! Vreau doar sa nu uitam ceea ce s-a intamplat,si nu trebuia sa se intample!”
(Gabriel Constantinescu)