Luni, 24 aprilie, românii celebrează Paștele Blajinilor, o sărbătoare religioasă considerată de mulți ca fiind creștină. Toate cimitirele din țara noastră se vor umple de oameni care merg să aprindă lumânări pentru cei decedați. Citește în continuare care este semnificația acestei sărbători.
În fiecare an, pe data de 24 aprilie, toți românii sărbătoresc Paștele Blajinilor, cunoscut și ca Paștele Morților. Cu ocazia acestei sărbători oamenii merg la cimitire pentru a aprinde lumânări pentru cei decedați. În plus, se împarte mâncarea pe care fiecare a avut-o pe masă cu ocazia Paștelui.
(CITEȘTE ȘI: Cozonacul de Paște trebuie sau nu ținut în frigider?! Câte zile rezistă, de fapt)
Paștele Blajinilor este sărbătorit în mod special în Europa de Sud-Est. Sărbătoarea are la bază pomenirea rudelor și prietenilor apropiați care au decedat. Cu acest prilej toți credincioșii merg la mormintele celor dragi. În plus, fiecare trebuie să împartă în această zi felurile de mâncare pe care le-a avut pe masă în ziua de Paşte.
Astfel, de la primele ore ale dimineții cimitirele și bisericile din țara noastră sunt pline de oameni care aduc ouă roşii, cozonac şi vin. Ei le dau de pomană pentru sufletele celor decedați. Totodată, în această zi se face o curățenie temeinică la mormintele celor dragi.
„Este o zi în care se reia pomenirea tuturor celor plecaţi dintre noi. Duminica de astăzi mai este numită şi Paştele Morţilor sau Paştele Blajinilor în care, vedeţi, oamenii aduc ofrande la biserică sau direct la mormânt la cimitir”, a spus Teodor Cristea, paroh Biserica cu Lună din Oradea.
În mod tradițional, Paștele Blajinilor se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, adică la o săptămână de la Învierea Domnului. În localitățile și orașele în care sunt mai multe cimitire, credincioșii sărbătoresc Paștele Blajinilor timp de mai multe zile, începând de sâmbătă.
Românii s-au bucurat în luna aprilie din acest an de mai multe sărbători religioase. Paștele ortodox, Paștele catolic, Floriile și Sfântul Gheorghe au adus multă bucurie în casele credincioșilor. Luna mai va fi și ea marcată de două mari sărbători, Înălțarea Domnului și Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Înălțarea Domnului se sărbătorește la 40 de zile după Paște încă din Secolul IV. Atunci s-a stabilit că durează 40 de zile până la „intrarea definitivă a umanității lui Isus în domeniul ceresc al lui Dumnezeu”. În acest an, această mare sărbătoare religioasă pică pe data de 25 mai.
De Paște, românii folosesc urările „Hristos a înviat!” și „Adevărat a Înviat”, dar de Înălțare credincioșii utilizează formulele „Hristos S-a Înălţat” şi „Adevărat S-a Înălţat”.
„Înălţarea cu trupul la cer este o mărturie a faptului că omul a fost creat pentru veşnicie, căci Fiul nu Se înfăţişează Tatălui numai ca Dumnezeu, ci şi ca Om. Hristos, prin Înălţarea Sa, nu arată doar unde trebuie să ajungă omul, ci se face cale şi putere, ca omul să ajungă la această stare. El şade pe tronul dumnezeiesc al slavei, dar şi locuieşte în inima celor ce-L iubesc. Aşa putem înţelege paradoxul: Hristos este înălţat şi în drum spre înălţare cu fiecare dintre noi”, explică cei de la crestinortodox.ro.
(VEZI ȘI: Obiceiuri și tradiții de Săptămâna Luminată! Ce trebuie să faci după Paști)