„Să vă spun sau nu?” Drama celor trei frați izolați de lume în România lui 2023
Elena, Adrian și Maria sunt trei frați izolați de lume, în România lui 2023. Au parte de o copilărie grea și reprezintă un sprijin pentru bunica lor, într-o mică gospodărie dărăpănată – loc pe care îl numesc „acasă”. Tatăl lor a murit când avea doar 24 de ani, lăsând în urmă o adevărată durere în sufletele celor mici. De atunci, nevoia i-a împins să învețe să se descurce în viață. Iată mai jos, în articol, drama celor trei copii „uitați” într-o comună din Mehedinți.
Privesc cu speranță spre viitor și cresc împreună, într-o comună din județul Mehedinți, departe de urbe. Trei frați izolați de lume, în România lui 2023, au fost nevoiți, încă de mici, să afle ce înseamnă munca grea, pentru a se susține. Locuiesc într-o mică gospodărie, alături de bunica lor. Tatăl s-a stins din viață fulgerător, la vârsta de 24 de ani, în urmă cu patru ani. Mama lor i-a abandonat. De atunci, totul s-a schimbat.
Trei frați izolați de lume, în Mehedinți, trăiesc alături de bunica lor
Familia locuiește la câțiva kilometri de centrul satului, pe un deal. Elena (11 ani), Adrian (10 ani) și Maria (12 ani) învață să se ajute reciproc. Maria mărturisește că îi place zona în care trăiește, deși „lipsesc multe, dar nu le duc dorul”. Detalii despre situația în care se află familia au fost postate pe pagina de Facebook „Povestea Mea”. Acolo, oamenii au aflat prin ce greutăți trec cei trei copii.
„Neajunsurile și situația dramatică în care se află, ne-au pus tuturor lacrimi pe obraz! Mi s-a cerut să zâmbesc. Oare puteam?
În stânga noastră, observai ușor o cruce care simboliza amintirea tatălui acestor copii minunați, marcați crunt de dispariția lui! Și cum ar putea fi altfel? S-a stins când avea 24 ani, lăsând în urmă un munte de durere, amintirea și chipul său drept amprentă pe fața celor mici. Elena, Adrian și Maria sunt dovada vie că tatăl lor a fost cândva aici.
Locuiesc sub un acoperiș aproape gol. O structură pe care ei o numesc casă, este singurul lucru care adăpostește cele 4 suflete, cârmuite de către bunică, trecută și ea de valul tinereții”, se arată într-una dintre postări.
Vezi și POVESTEA LUI NEA FANE, BĂRBATUL DIN FILIAŞI CARE ŞI-AR PUTEA PIERDE VEDEREA: „NU AM REUŞIT NIMIC”
Maria, Elena și Adrian primesc sprijin din partea oamenilor
Cei trei frați izolați de lume au fost vizitați, din nou, în urmă cu o zi. Micuții încearcă să se adapteze la o viață mai „normală”, avându-l ca pilon de sprijin pe domnul Cristi. Cei trei frați au primit câte un telefon, pentru a putea ține contactul. În plus, săptămâna viitoare, micuți Adi (10 ani) va trebui să meargă la doctor, pentru că se confruntă cu o problemă de sănătate – pășește greu.
„Să vă spun sau nu? Astăzi am fost, din nou, în vizită la ei! Nu singur, ci alături de un domn care a venit tocmai din București, pentru a-i cunoaște pe cei mici. Am avut zile pline, ce-i drept. Ieri, deși tăcut – am mers în vizită la școală pentru a le afla situația și ce ar fi de făcut!
Adi, merge destul de bine la acest capitol. Surorile, în schimb, par să nu priceapă multe! Ce m-a bucurat enorm? Nu absentează deloc. Probabil lipsa curentului cât și ideea că stau aproape izolați, i-a făcut să se simtă inferiori. Aceste aspecte adunate, i-au adus în situația de față, punându-i pe un drum fără întoarcere.
Revenind la astăzi, a fost o vizită neanunțată. I-am găsit acasă pe cei mari, inclusiv un unchi venise în vizită (fratele mijlociu al tatălui). M-am speriat când l-am văzut! Seamănă izbitor cu Ionuț (tatăl). Mi-a luat puțin să-mi revin.
Le-am dus câte un “tele” .. să putem comunica. Atât s-au bucurat încât m-au luat în brațe. Ce-i drept, am vrut să-i leg puțin de “lumea de jos”. Ei stau acolo SUS, departe de orice urmă de civilizație. Poate pare ciudat dar este real!”, se arată pe rețelele de socializare.
Micuțul Adrian se confruntă cu o problemă de sănătate
Domnul Cristi, cel care se ocupă de acest caz, a fost impresionat de întreaga situație și și-ar dori, dacă s-ar putea, să „schimbe totul într-o secundă”.
„Când am ajuns, am fost întâmpinat de Adi cu zâmbetul lui caracteristic. “Sărut’mâna Nea Cristi!” – nu mi-a mai trebuit nimic! Am deschis portbagajul și i-am lăsat să se bucure de tot.
De jos sau din fața tehnologiei, vedem că lucrurile par într-un fel. În schimb, pe teren – totul pare invers. Știți de ce? Te izbește realitatea și este cruntă. Doare rău! Îți dai seama de neputința lor și cât de greu respiră. Privirea goală, tristețea din spatele ochilor, țipă.
Ar vrea ceva mai mult dar n-au putere nici măcar să ceară, nu îndrăznesc asta! Mi-aș dori să putem schimba totul într-o secundă. Dar știm cu toți că există anumite limite.
Mi-am întors privirea către bunică și i-am zis: «săptămâna viitoare vreau să mergem la spital. Trebuie văzut de un medic. Să nu aud scuze!». Am fost nevoit să folosesc un astfel de ton pentru a mă face înțeles. Plânge sufletul când îl văd cât de greu pășește. Adi are o problemă!”, se arată pe Facebook-ul „Povestea mea”.
Sursă foto: Facebook „Povestea mea”