”S-a tras asupra trenului, unul din grup a murit!” Ritei Mureșan i-a trecut glonțul pe la ureche în Revoluția din 1989, dar tatăl ei a salvat-o

Românii comemorează 33 de ani de la victoria revoluționară din 1989. Cu această ocazie, CANCAN.RO realizează un serial despre artiștii români și poveștile lor impresionante. Invitata celui de-al șaptelea episod este Rita Mureșan (49 de ani) care are o istorioară complet fabuloasă din acele zile. Creatoarea de modă locuia la Breaza, departe de orice pericol, dar s-a oferit să-și „apere” locul natal, alături de un grup de adolescenți. 

Revoluția Română a avut loc cu doar patru ani înainte ca Rita Mureșan să fie votată ca cea mai frumoasă femeie din România. Pe vremea aceea, avea 16 ani și locuia la Breaza, cu părinții. Locul său natal era liniștit, motiv pentru care a aflat de lupta pentru libertate de la televizor. Atât de mare i-a fost bucuria că regimul comunist era pe sfârșite, încât a fugit până la mama sa, pentru a-i da marea veste.

„În zilele acelea din decembrie eram acasă la Breaza. De obicei, nu aveam de ce să dăm drumul la televizor la ora 11 pentru că nu aveam program. L-am deschis și l-am văzut pe Ion Iliescu strigând: «Am învins, am învins!» Eu m-am îmbrăcat repede și m-am dus la restaurant, unde lucra mama mea, ca să-i spun ce am văzut. Când am intrat acolo, unde era toată lumea, fiind prânzul, am țipat odată, tare: «Mamă, mamă! A căzut Ceaușescu, am învins!». Mama s-a albit toată, m-a luat și m-a băgat în locul în care se spălau vasele acolo și mi-a spus «Ai înnebunit? Ne arestează! De unde ți-a venit ideea asta?», iar eu i-am spus că am aflat de la televizor”, a declarat Miss România 1993, pentru CANCAN.RO.

(VEZI ȘI EPISODUL 1: Unde s-au aflat artiștii români în zilele sângeroase ale Revoluției din ’89. Simona Florescu Dichiseanu, mărturisiri exclusive: „Dichi a fost atins de gloanțe!”)

Rita Mureșan: „Am făcut un fel de comando ca să apărăm orașul”

Poate una dintre cele mai curajoase tinere „revoluționare” a fost Rita Mureșan care s-a apucat, împreună cu 9 prieteni, să facă un grup prin care să „protejeze” Breaza, chiar dacă amenințarea era atât de departe. Plină de bucurie și de adrenalină, creatoarea de modă nu s-a temut nici măcar o clipă că își va pierde viața. Mai mult de atât, a ținut chiar un jurnal „de război” în care nota tot ce se întâmpla.

„Aveam 16 ani pe vremea aceea și, alături de alți adolescenți, am făcut un fel de comando ca să apărăm orașul. Sediul îl aveam chiar în fața primăriei. Mama venea cu sandvișuri la noi pentru că stăteam acolo mereu. Făceam cu schimbul și noaptea ca să păzim. A fost important pentru noi, la vârsta aceea, că simțeam că facem ceva. 

N-am avut frica acea că o să mor sau că o să mă împuște cineva. Eram trup și suflet. Aveam dorința de a face ceva și adrenalina era mult prea mare. Oricum, tot ce făceam cu grupul era în capul nostru pentru că la Breaza nu s-a tras, nu s-a întâmplat nimic. Nu a otrăvit nimeni niciun bazin cu apă, nu a atacat nimeni primăria, dar teama și dezinformarea de la televizor erau în floare. Țin minte chiar că mi-am făcut un jurnal și l-am citit doi ani mai târziu și am văzut cât de diferite erau informațiile pe care le transmiteau de la o zi la alta”, a spus creatoarea de modă.

(VEZI ȘI EPISODUL 2: Unde s-au aflat artiștii români în zilele sângeroase ale Revoluției din ’89. Răzvan Oprea, dezvăluiri cutremurătoare: „Auzeam, de peste tot, împușcături”. Actorul a rămas profund marcat de lupta pentru libertate)

((NU RATA EPISODUL 3: Actorul face dezvăluiri sfâșietoare despre Revoluția din 1989. Adrian Găzdaru: “Am stat până a început să se tragă!”)

Rita Mureșan: „Poate cel mai grav lucru pe care l-a făcut a fost că…”

Chiar dacă situația era calmă la Breaza, Rita Mureșan era cât pe ce să se expună unui pericol nebănuit. Artista urma să meargă la București să livreze pânză topită pentru răniții din spitalele bucureștene, dar a fost oprită de tatăl său. Din păcate, unul dintre prietenii săi din „comando” nu a fost oprit de nimeni, iar venirea în Capitală i-a adus sfârșitul.

„La Breaza exista fabrica Arta Casnică, de unde am luat pânză topită pentru a-i ajuta pe cei răniți în București. Fiecare dintre noi a luat câte un balot ca să mergem în Capitală cu trenul și să le ducem pânza pentru pansamente pacienților din spitale. Așadar, am luat baloții și am mers în gară ca să așteptăm primul tren. Exact când a venit trenul, a venit tatăl meu. Când am pus piciorul pe scară, m-a tras de mână, m-a dus acasă și m-a închis în cămară. Pe tot parcursul Revoluției, nu am mai avut voie să ies din casă. 

Din cei nouă care au plecat, unul a murit. Când trenul a ajuns în Gara de Nord, s-a tras asupra lui. Era din grupul cu care ar fi trebuit să plec”, a spus artista.

(VEZI ȘI EPISODUL 4: Artistul avea doar 8 ani când a izbucnit Revoluția din 1989. Adi Cristescu: “Blindate, soldați înarmați… A fost ca și cum aș fi văzut extratereștrii!”)

Rita Mureșan își spune părerea despre Revoluția Română

Ajunsă la vârsta de 49 de ani, Rita Mureșan vede, prin perspectiva unui adult, norocul pe care l-a avut generația sa. Faptul că avea doar 16 ani atunci a făcut-o să nu fie afectată de lipsurile regimului și mai ales să se adapteze, mult mai ușor, la schimbare.

„Când mă gândesc la Revoluție, îmi vine în minte o emoție. Chiar dacă aveam 16 ani, tot nu înțelegeam exact care va fi schimbarea, viitorul sau ce reprezintă exact. Acum, dacă mă uit în urmă, îmi dau seama că noi, cel puțin generația mea, am prins Revoluția Română la fix. N-am suferit nici că nu ne uitam la filme, n-am suferit nici că nu ascultam muzică, n-am suferit nici că nu călătoream. Exact când a fost nevoie să ne dorim să putem să facem lucrurile astea, atunci a venit Revoluția și atunci am fost foarte norocoși ca generație”, a spus Rita Mureșan.

(NU RATA EPISODUL 5: ”Mama mi-a ascuns buletinul și…” + Cum a tremurat profesorul care-l ”altoise”. Daniel Buzdugan, dezvăluiri savuroase! Așa l-a prins Revoluția din 1989)

Ce s-a întâmplat în ziua de 24 și 25 decembrie în Revoluția Română din 1989

24 decembrie 1989

Pe data de 24 decembrie, tancurile, TAB-urile și soldații erau pe străzile Capitalei. La Universitate, Piața Victoriei și Gara de Nord au fost deschise focurile, sub falsa amenințare a teroriștilor.

Consiliul Frontului Salvării Naționale anunță victoria și încetarea focurilor, pe întreg teritoriul României, iar armata este declarată ca fiind singura instituție de stat care poate deține arme de foc.

Tot în această zi, Ion Iliescu semnează decretul prin care este înființat Tribunalul Militar Excepțional, instituție care va judeca și soarta soților Ceaușescu.

Ion Iliescu a preluat puterea în România

Consiliul Frontului Salvării Naționale transmite că „Poporul român și-a făcut, încă o dată, uriașa energie morală, descătușată de voința eliberatorie. Armata și-a făcut datoria, ca și o mare parte din lucrătorii Ministerului de Interne. Revoluția a învins”.

Astfel, Nicolae Ceaușescu este înlocuit de Ion Iliescu și urmează să devină, în mod oficial, președintele României și să instaureze democrația.

25 decembrie 1989

Este pentru prima dată în istoria țării când colindele răsună, la radio și la televiziune, alături de slujba de Crăciun de la Catedrala Patriarhală. O zi care începe feeric va continua cu un moment atât de marcant pentru români: execuția soților Ceaușescu.

Execuția soților Ceaușescu

La amiază, a început procesul care avea să-i condamne la moarte pe Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. La aproximativ 14:50, cei doi au fost executați, fiind acuzați de genocid, subminarea puterii de stat, subminarea economiei naționale, încercarea de a fugi din țară și multe altele. În curtea garnizoanei, cei doi foști conducători au fost împușcați împreună. Aceasta a fost și ultima dorință a Elenei, să moară alături de soțul ei.

Înainte să fie ucis, Nicolae Ceaușescu a spus că putea fi executat fără toată această mascaradă, le-a urat „moarte trădătorilor” și a spus câteva versuri. Execuția lor a fost și ultima din România, pedeapsa fiind abolită ulterior.

Trupurile neînsuflețite ale soților Ceaușescu au fost înfășurate în foaie de cort și urcate într-un elicopter care să le ducă la București. Cadavrele lor au fost lăsate peste noapte pe unul dintre terenurile de sport din Complexul Ghencea și abia a doua zi au fost depuse la morga Spitalului Militar din București. Tocmai pe data de 30 decembrie, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost înmormântați în Cimitirul Ghencea.

Românii au fost informați că soții Ceaușescu au fost executați abia pe data de 25 decembrie, la ora 20:45.

Chiar dacă Nicolae și Elena Ceaușescu au fost omorâți, amenințarea „teroristă” și dezinformarea a continuat să rămână în România și zilele următoare, chiar până la finalul anului 1989.