Românii trebuie să știe asta! Ce se întâmplă cu contractul de muncă în perioada carantinei de coronavirus: îți poți pierde serviciul?

Școli și grădinițe închise, meciurile de fotbal se joacă fără spectator, iar Guvernul a convocat o ședință de urgență, data de amplificarea riscului de pandemie cauzata de virusul COVID-19. Pot fi afectate și contractile de muncă ale românilor?

Legislația muncii cuprinde puține dispoziții privitoare la măsurile care trebuie luate în astfel de cazuri. Sunt, însă, pași pe care angajatorii sunt obligați să-I urmeze.

Ce trebuie să facă angajatorul?

Activitatea în unitățile de producție se va desfășura în continuare normal. Însă, potrivit art. 6 alin (1) din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 646 din 26 iulie 2006, angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. În lumina obligației acestuia de evitare a riscurilor, angajatorul va lua măsurile simple recomandate de către Organizația Mondială a Sănătății, adică va asigura accesul salariaților, în orice moment, la surse de apă și săpun și va proceda la dezinfectarea frecventă a suprafețelor cu care salariații vin în contact (cu substanțe pe bază de alcool sau clor).

Angajatorul va evita de asemenea trimiterea salariaților în delegații externe, consultînd în fiecare caz site-ul Ministerului Afacerilor Externe privind zonele de risc. O deosebită atenție va fi acordată salariaților vârstnici și salariatelor gravide, în cazul acestora deplasările fiind contraindicate.

Este de asemenea recomandabilă actualizarea bazei de date de contact ale salariaților.

Atenție însă: angajatorul nu poate dispune suspendarea contractelor de muncă. În caz de carantină, ca și de concediu medical, suspendarea intervine de drept, iar nu la inițiativa angajatorului.

Cu privire la salariații care își desfășoară activitatea folosind tehnologia informației și comunicațiilor, angajatorul ar putea negocia și include în contractual individual de muncă o clauza de telemuncă, în condițiile Legii nr. 81/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 296 din 2 aprilie 2018. O astfel de clauză este utilă pentru a evita călătoria salariaților prin mijloacele de transport în comun spre firmă. Dar ea nu poate fi inserată în contract fără acordul salariatului. O astfel de clauză se va înregistra în Revisal, cu menționarea zilelor în care salariatul are totuși obligația de a veni în firmă și a zilelor în care își va putea desfașura activitatea dintr-un alt loc de muncă (de exemplu, de la domiciliu).

În cazul concediilor de odihnă, angajatorul nu are posibilitatea de a monitoriza destinațiile de vacanță ale salariaților și nici nu poate interzice deplasarea acestora în anumite țări, dar va putea realiza un instructaj privind zonele de risc.

În ce situații se suspendă contractele de muncă?

Codul muncii prevede suspendarea de drept a contractelor de muncă în caz de carantină (art. 50 lit. c).

Carantina nu constituie o decizie a angajatorului. Direcția de Sănătate Publică este cea competentă să emită certificate de carantină pentru salariații cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase. Astfel, potrivit art. 18 lit. c) și 20 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă, asigurații pot beneficia de concediu și indemnizație pentru carantină. Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină reprezinta 75% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza cărora se calculeaza contribuția asiguratorie pentru muncă.

Asigurații beneficiază de concedii și de indemnizații, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, aflat în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Medicii curanți pot completa certificatele de concediu de carantină atât pe suport hârtie, cât și electronic și le pot transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță angajatorilor/persoanelor în drept.

Prin excepție, pe baza unor Ordine speciale ale ministrului sănătății, este posibil ca salariații expuși la riscul de contaminare să intre în concediu de carantină fără emiterea certificatului medical, pentru a se evita deplasarea persoanei la medicul curant. Certificatul medical se va elibera în acest caz retroactiv. Deși art. 145 alin. (4) din Codul Muncii nu prevede expres, perioada concediului de carantină se consideră perioada de activitate prestată, în vederea stabilirii concediului de odihnă anual. Într-adevăr, deși acesta nu este propriu-zis o incapacitate de muncă, deoarece în cazul certificatului de carantină nu este vorba despre salariați bolnavi, ci doar expuși la riscul de contaminare, concediul pentru carantină se acordă în baza unui certificat medical și va avea regimul unei perioade de incapacitate temporară de muncă.

La data de 26 februarie 2020, Direcția de Sănătate Publica a emis un Ordin privind Instrucțiunile pentru eliberarea concediilor medicale în caz de carantină. Potrivit acestuia:

• in scopul prevenirii imbolnavirilor asiguratii pot beneficia de concediu si indemnizatie pentru carantina.
• Certificatul de concediu medical pentru carantina se elibereaza de medicul curant asiguratilor, carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilita in certificatul eliberat de organele de specialitate ale directiilor de sanatate publica.
• Directiile de sanatate publica elibereaza certificate in care vor mentiona durata perioadei de carantina, tinand cont de recomandarile Ministerului Sanatatii si de contextul epidemiologic intern/international.
• Certificatele de concediu medical in caz de carantina se pot elibera si la o data ulterioara, numai pentru luna in curs sau luna anterioara.
• Durata concediilor pentru carantina nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afectiuni.
• Daca durata perioadei de carantina stabilita de organele de specialitate ale directiilor de sanatate publica depaseste 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurarilor sociale.
• Indemnizatiile pentru carantina se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
• Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul.

In situatia concediului pentru carantina, nu se aplica restrictia privind durata maxima de 10 zile calendaristice a concediului medical pe care il poate elibera medicul de familie.

Procedura pentru eliberarea concediilor medicale in caz de carantina este urmatoarea:

1. Stabilirea carantinei de catre personalul directiilor de sanatate publica la nivelul punctelor de frontiera pentru persoanele care au calatorit in cel putin una dintre zonele afectate sau in care autoritatile au impus restrictii de calatorie si luarea in evidenta pentru realizarea monitorizarii zilnice.
2. Dupa stabilirea carantinei, la domiciliu sau in spatiile special amenajate, pentru persoanele carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase, directiile de sanatate publica elibereaza certificate in care vor mentiona durata perioadei de carantina, tinand cont de recomandarile Ministerului Sanatatii si de contextul epidemiologic intern/international.
3. Certificatul eliberat de directiile de sanatate publica poate fi ridicat de apartinatorii persoanei aflate in carantina.
4. in baza certificatului eliberat de directiile de sanatate publica, medicul de familie elibereaza certificate de concediu medical in caz de carantina:

◦ in cadrul certificatului medical in caz de carantina, se mentioneaza codul de indemnizatie „07” si codul de diagnostic „994” – persoane susceptibile de a se fi contaminat cu boli transmisibile.

◦ Certificatul de concediu medical in caz de carantina se poate elibera si la o data ulterioara, numai pentru luna in curs sau luna anterioara.

◦ Durata concediilor pentru carantina nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afectiuni.

◦ Medicul de familie va mentiona in certificatul medical perioada de carantina stabilita de directiile de sanatate publica.

5. Certificatul de concediu medical eliberat de catre medicul de familie se depune la platitor.

Relatiile cu partnerii externi

Daca firma se gaseste in relatii contractuale cu parteneri externi din zonele de risc de contaminare, este posibil ca angajatorul sa nu isi poata indeplini obligatiile contractuale, pentru a nu-si expune propriii salariati unei eventuale contaminari. in acest caz, se va putea solicita de la Camera de Comert si Industrie a Romaniei un certificat de forta majora.

Solicitarea va cuprinde prezentarea faptica şi detaliata a evenimentului, a consecintelor acestora in relaţia cu partenerul contractual şi argumente juridice ca evenimentul invocat reprezinta forţa majora. Avizul de existenţa a cazului de forţa majora se emite in baza documentelor doveditoare depuse exclusiv de solicitant. Dosarul va cuprinde cel putin:

• cererea de emitere a avizului, semnata de reprezentantul legal;
• o copie a contractului afectat din evenimentul de forţa majora, cuprinzand clauza de forta majora;
• atestari de la organele, autoritatile si institutiile abilitate, (spre exemplu, Directia de sanatate publica) privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul inceperii si incetarii evenimentului;
• notificari adresate partenerului contractual in legatura cu aparitia evenimentului invocat si efectele sale asupra derularii operaţiunilor contractuale.

Documentele se prezinta in original sau in copie certificata de solicitant. Solicitantul isi asuma intreaga raspundere, inclusiv penala, pentru veridicitatea datelor si a documentelor prezentate odata cu solicitarea adresata Camerei de Comert si Industrie a Romaniei de avizare a evenimentului de forta majora.

SURSA: LegislatiaMuncii.ro