Deși își doresc să ajungă la un compromis până la finalul acestui an, statele membre ale Uniunii Europene sunt în continuare divizate când vine vorba de reformarea regulilor bugetare ale UE. Problema pendulează între flexibilitatea cerută de Franţa şi rigiditatea promovată de Germania, însă preşedinţia spaniolă a Consiliului UE speră să se ajungă la un consens chiar în această săptămână.
Reformarea regulilor bugetare ale UE continuă să pună probleme și să ridice puncte diferite de opinie. Deși se află în dezacord, miniștrii europeni de Finanţe, reuniţi luni şi marţi la Luxemburg, au reușit să se pună de acord decât asupra unui singur punct. Concluzia generală este că vechile reguli ale Pactului de stabilitate şi creştere, care datează de la finele anilor 1990, sunt depăşite, mult prea complicate şi ineficiente.
Concret, acest „corset bugetar” limitează teoretic deficitul public la 3% din PIB şi datoria la 60% din PIB. Adică, aceste reguli nu au împiedicat explozia îndatorării, însă au înfrânat investiţiile şi creşterea după criza financiară din 2008. Așadar, obiectivul reformei este ajungerea la reguli mai adaptate la situația particulară a fiecărei ţări şi stabilirea unor traiectorii bugetare mai realiste şi care să fie respectate mai bine. Acesta este sensul propunerii prezentate în luna aprilie de Comisia Europeană.
Deși părerile sunt împărțite în acest sens, așa cum spuneam, preşedinţia spaniolă a Consiliului UE speră să ajungă la un consens chiar în cursul acestei săptămâni. Dar acest lucru pare aproape imposibil, având în vedere că opiniile statelor membre UE sunt îndepărtate.
„Nu avem deloc impresia că dosarul este finalizat. Poziţiile sunt încă îndepărtate unele de altele. Speranţa este ajungerea la un acord în Consiliu până la finele anului, pe fondul creşterii presiunilor”, a dezvăluit pentru AFP un diplomat european.
(CITEȘTE ȘI: INTERDICȚIA UE CARE VA LOVI ȘI ROMÂNIA. FORUL EUROPEAN PREGĂTEȘTE UNA DINTRE CELE IMPORTANTE LEGI DIN ULTIMII ANI)
Reamintim că regulile bugetare au fost suspendate, temporar, la începutul lui 2022. S-a luat acestă decizie pentru a evita o prăbuşire a economiei europene afectat de pandemia de Covid. Acum, în ciuda conjuncturii economice dificile, în contextul războiului din Ucraina, aceste reguli bugetare ar urma să fie reactivate de la 1 ianuarie 2024. Mai mult, absența unui acord ar însemna revenirea vechilor reguli care nu au fost niciodată aplicate în mod corect.
„Pieţele nu ar aprecia asta. Ar demonstra impotenţa politică a UE. Este un subiect important”, a declarat un alt diplomat european.
Propunerea Comisiei reia pragurile simbolice de 3% şi 60% din PIB. Dar, de menționat este și că statele membre care depăşesc aceste praguri vor beneficia de o marjă de manevră pentru a reveni în limitele pactului. Așadra, Bruxelles-ul propune ca statele să prezinte propriile lor traiectorii de ajustare, însoţite de propuneri de reforme şi investiţii, pe o perioadă de cel puţin patru ani. Ulterior, aceste planuri ar urma să fie evaluate de Comisie şi celelalte state membre şi vor face obiectul unui control anual.