Robert Turcescu: „N-am discutat niciodata despre casatorie cu Oana”

VEZI AICI CE I-A LEGAT PE OANA SARBU SI ROBERT TURCESCU

Ce-ti veni sa-ti faci formatie?

Acum un an si jumatate, intr-o noapte, cand mi s-a facut un dor nebun sa stau intr-o sala de repetitie si sa cant, mi-am zis „de ce nu as face o trupa?”. Imi cumparasem o chitara electrica, pe care dadusem niste mii de euro. E chitara pe care mi-am dorit-o cand eram mic, un fel de Stratocaster. Am inceput sa repet acasa. E o poveste complicata pana iti reintri in ritm, pana se dezmortesc degetele si-ti aduci aminte acorduri, dar e genul de relaxare suprema pe care toata lumea ar trebui s-o aiba. Trupa se numeste „Casa Presei”. Studioul de productie TV pe care-l aveam la Casa Presei l-am transformat in sala de repetitii si acum e plin cu instrumente, boxe, microfoane, tobe. Alaturi de mine sunt alti jurnalisti foarte buni, George Vila (chitara), Gabriel Basarabescu (clape), Ovidiu Vanghele (tobe). Cautam un ziarist care sa stie sa cante bine la chitara bas. N-as putea spune ca avem un stil definit, pentru ca acolo suntem oameni din zone care au ascultat muzici diferite… cantam un pop-rock. Si, mai putin atunci cand cantam Beatles, cantam in limba romana.

VEZI AICI CE SPUNE DESPRE FORMATIA LUI

V-ati gasit solist?

N-am gasit ce cautam, pana la urma o sa cant eu (rade). Am inregistrat deja cinci piese. In toamna sper sa fie gata si albumul. Avem si piese de dragoste, si sociale, si piese despre media si obsesia omului pentru televizor, si piese cu nuanta ironica… Problema este ca de la pasul pe care-l avem noi pana la cel al muzicianului profesionist e o distanta destul de lunga. Eu sunt constient ca nu mai pot prinde trenul asta, dar pot prinde un tren in care sa ma simt bine, sa nu ma fac de ras pe scena, pentru ca nu vreau sa fim considerati o trupa de amatori, niste lautari pe scena. Vrem sa sune al naibii de bine si cred ca se poate. In acelasi timp, n-as vrea sa fim niste aparitii constante in cluburile din Bucuresti.

Esti un tata bun. O mare parte a timpul tau liber il petreci cu Ioana. Ce nebunii faceti?

Ioana este intr-o perioada a vietii in care usor-usor se detaseaza de mine si de mama ei. Acum, copiii la 11 ani sunt cum eram noi pe la 14… Mergem la concerte, am fost si ne-a murat ploaia la Shakira, jucam baschet, ne plimbam, mancam impreuna si povestim tot felul de chestiuni, insa deja orele foarte lungi pe care le petreceam doar eu cu ea in parc incep sa fie impartite: o parte cu mine, o parte cu prietenii si prietenele ei. Ceea ce e absolut normal. Sigur ca am o stare de usoara frustrare. Ioana e o fetita absolut extraordinara, cu o sensibilitate aparte, care ma sperie. Nu stiu daca nu cumva devine un om extrem de fragil fiind atat de sensibila. Ii place sa citeasca si cred ca e un personaj curios cu lumea din jur. Eu uneori am chef sa ne cataram pe munti, pentru ca de cativa ani fac mountain biking la fiecare sfarsit de saptamana. Incerc sa o iau si pe ea. Unele lucruri ii plac, altele mai putin… Ioana joaca un pic de fotbal, schiaza, joaca tenis de camp, inoata extraordinar de bine, castiga si concursuri. Acum face televiziune la „Televiziunea copiilor”, teatru cu Daniela Nane, e pasionata de dans, invata sa cante la chitara.

VEZI AICI CE SPUNE DESPRE FETITA LUI, IOANA

Nu peste multa vreme o sa o vezi pupandu-se cu un baiat. Esti pregatit pentru asta?

Nu!! (rade) Nu pot sa fiu pregatit pentru asta. Stiu cum sunt baietii, stiu cum vad baietii, pe diverse etape de varsta, fetele. Sigur ca o sa ma bucur pentru ea daca o sa gaseasca un baiat cu care sa se plimbe, sa se pupe, sa vorbeasca, sa impartaseasca pasiuni. Va fi foarte greu, habar n-am cum voi proceda. Ioana e o persoana extrem de matura pentru varsta ei si am mare incredere ca va sti sa cantareasca foarte bine fiecare situatie in care se va afla, inclusiv aceasta a relatiilor cu un baiat.

Cum e Alexandru, baietelul Oanei?

In momentul asta mai am o intoarcere in copilarie si se intampla prin baietelul Oanei, Alexandru. E pasionat de fotbal, avioane, elicoptere, masinute. E universul in care am crescut eu, ca baiat. Ne intersectam destul de des, cred ca si baietii simt mai rapid apropierea asta de tata. Iar Ioana si Alexandru se inteleg absolut minunat.

Copiii sunt pe primul plan. Tu si Oana mai aveti timp de voi?

Categoric. Sfarsitul de saptamana e al nostru. Plecam la munte, cu copiii sau cu prietenii, e o incercare de a ne incarca bateriile.

Muzica v-a legat pe tine si pe Oana?

Muzica e un liant important intr-o astfel de relatie cum este a mea si a ei dar, daca te referi la lucrurile de inceput, ne-a legat o carte, „Memoriile lui Hadrian” de Marguerite Yourcenar. Pare foarte romantic, dar asa s-au intamplat lucrurile. Cred ca e foarte important ca in relatia asta avem multe lucruri despre care sa vorbim, fie ca e vorba de muzica, de carti sau de felul in care privim viata. Nici eu, nici Oana nu suntem innebuniti sa aparem, sa trancanim despre ceea ce inseamna existenta noastra sau a altora, suntem rezervati cu aparitiile publice si ne place sa credem ca avem o viata a noastra despre care numai noi stim. Ma refer la ceea ce se intampla intre noi, la momentele noastre de bucurie, la lucrurile care ne fac placere. Iar Oana e o persoana absolut aparte in viata mea.

Nu va plictisesc intrebarile in genul „cand va luati”?

Astfel de intrebari apar atunci cand faci parada de viata ta personala. Noi nu facem parada de viata noastra personala. Sunt lucruri care se intampla, sau nu, sunt lucruri care se programeaza sau nu, nu sunt obligatorii. Nu cred ca o relatie are o stare de siguranta sau de confort mai mare in momentul in care intervine un act oficial. Poate fi un liant, insa in acelasi timp am vazut cupluri care erau extrem de misto inainte de casatorie, iar dupa au avut o cadere brusca. Dar nu asta e motivul pentru care eu si Oana nu suntem casatoriti. N-am discutat niciodata despre povestea asta. N-am luat-o ca pe o varianta care trebuie bifata undeva. Poate se intampla maine, poate se intampla la anul, in toamna sau peste zece ani, habar n-am. Daca maine ne apuca pe amandoi sa zicem „ce-ar fi sa ne casatorim”, poate o facem!

VEZI AICI CARE SUNT CELE DOUA MARI PASIUNI ALE LUI ROBERT TURCESCU

De cand te-ai mutat la B1, zambesti mai mult. La Realitatea erai mai incruntat. Ce ti-a readus zambetul?

Eu am inventat in Romania realizatorul de televiziune incruntat. Si nu ma incruntam pentru ca era un rol, ci pentru ca mi se parea ca sunt o gramada de lucruri absolut mizerabile in jur. Ele n-au disparut insa, dupa ce emisiunea mea a avut un succes fulminant si formatul acesta al procurorului care vine si ii ia la intrebari pe cei din fata a avut succes, au aparut nenumarate clone din acest domeniu, incepand cu personaje mai mult sau mai putin isterice, precum Andreea Cretulescu, pana la personaje care se incrunta fals sau se indigneaza cu dorinta de a se indigna ca Ciutacu. No offence. Au preluat modelul, nu ca le-as fi fost eu un mentor. Cand am vazut ca toti se incrunta, am zis: eu o sa fiu primul care nu se mai incrunta. Nu-mi place gloata. Se pot pune intrebari foarte acide si cu o doza de ironie.

Mi-a zis Oana ca faci o placinta cu dovleac exceptionala.

Cu branza e specialitatea mea. Nu o sa-ti dezvalui reteta, pentru ca e secret.

5 secrete

Doarme foarte putin

„Asta de ani de zile. Nu dorm mai mult de patru-cinci ore pe noapte, ceea ce pentru Oana e o exasperare. Uneori ma „taraste” de par in pat, si-mi spune