Un grup de tineri belgieni s-au alăturat în aceste zile, la Reșca (Olt), localnicilor care fac lucrări la situl arheolologic Romula Malva. Sunt 15 străini care vor face timp de două săptămâni voluntariat aici. De câteva zile a fost descoperită o clădire cu încălzire prin podea, cu pereţii cu frescă romană, unde au fost găsite mai multe obiecte de la acea vreme, care vor fi expuse la un muzeu din Bucureşti. Aici se fac cercetări de 25 de ani şi nu se ştie cât vor dura, pentru că situl se întinde pe 340 de hectare. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, are vești de ultimă oră din satul în care belgienii și oltenii sapă cot la cot după comori. (VEZI ȘI: CE ASCUND TUNELURILE SECRETE DE SUB FOCŞANI)
Primele cercetări au început în situl arheologic de la Reşca în urmă cu 25 de ani, însă nu se ştie când vor fi terminate. În fiecare an, doar timp de două luni se munceşte aici, în funcţie de fondurile disponibile.
„Este un zid masiv lat de doi metri. Ne aflăm la o adâncime de trei metri şi jumătate, mai adăugăm cinci metri deci avea undeva la opt metri înălţime de la acest nivel. Este foarte puţin cercetat, suntem încă la început. Anul acesta am reuşit să amplasăm acest cort care protejează o clădire în podea, este un început de conservare primară este primul pas pentru că următorul pas va fi restaurarea”, spune profesorul Mircea Negru, arheolog, pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.
Anul acesta, lucrările au început în iulie şi se vor termina la sfârşitul lunii august. (NU RATA, AICI: S-A ”ÎNTORS ÎN TIMP” CU 100 DE ANI! A CONSTRUIT ÎN IALOMIŢA O CASĂ DIN PĂMÂNT ŞI PAIE EXACT CA…)
În ajutorul localnicilor au sărit şi 15 belgieni care timp de două săptămâni vor face voluntariat aici. S-au ataşat imediat de acest loc şi şi-au făcut chiar prieteni aici.
„Sunt foarte impresionată de oameni, de cetatea de aici, de mâncarea de aici şi suntem foarte curioşi de tot ce se întâmplă aici“, spune unul dintre voluntarii belgieni.
“Este o mână de lucru în plus, este o descoperire mare pot să spun. Descoperirile vin din mai multe locaţii şi se centralizează. Avem şi un grupă de localnici în diverse locuri şi chiar se descoperă. Noi alocăm anual bani de la bugetul local, dar sunt insuficienţi”, explică Gheorghe Tudoraşcu, primarul din Dobrosloveni. (CITEȘTE AICI: OLIMPICA LA ENGLEZĂ FACE VOLUNTARIAT. E PROFESOARĂ LA 16 ANI PENTRU COPIII DINTR-UN SAT DIN TELEORMAN!)
Cea mai în vârstă femeie din sat care munceşte aici are 64 de ani. De 25 de ani vine de fiecare dată când se fac lucrări la sit.
„Mi-e drag să vin să mă distrez că aici e distracţie, nu e muncă, e şi muncă şi …pentru bani, pentru… Au venit şi din Belgia să vă ajute. Ei fac acolo, noi facem treaba noastră”, spune tanti Paula.
Locuitorii comunei Dobrosloveni din judeţul Olt care vor să-şi construiască o casă trebuie să solicite avizul Ministerului Culturii, pentru că un sat întreg se află pe un sit arheologic ce se întinde pe 340 de hectare. (VEZI ȘI: PRIMELE IMAGINI CU ROBOTUL ALEXANDRU IOAN CUZA!)
Primăria emite un certificat de urbanism în care sunt prevăzute o serie de avize. Printre alte avize este şi certificatul de la Direcţia de Cultură Olt. În urma unor verificări făcute recent, au fost descoperite trei construcţii fără respectarea legii. Cele trei persoane se vor alege, cel mai probabil, şi cu un dosar de cercetare penală, pe lângă amenda primită de la Primărie.
Primarul din Dobrosloveni, Gheorghe Tudoraşcu, a declarat că recent, în urma unor săpături pentru o construcţie nouă, au fost descoperite mai multe ziduri.
”Nu putem da autorizaţie de construire dacă nu vine cu un aviz, un certificat arheologic de descărcare de sarcini. Recent, am avut o situaţie deosebită. S-au găsit câteva ziduri, 10 rânduri de cărămidă, piatră de Vraţa şi se spune că acolo ar fi fost chiar primăria”, spune Tudoraşcu.
Istoricii de la Universitatea din Bucureşti desfăşoară săpături arheologice, anual, la Dobrosloveni, sprijiniţi financiar de Consiliul Judeţean Olt, pe locul unde se crede că se afla reşedinţa guvernatorului provinciei romane Dacia Malvensis din capitala Romula Malva.
Situl se întinde pe o suprafaţă de peste 300 de hectare, iar până în prezent s-au făcut cercetări doar pe 0,5 la sută din această suprafaţă. (CITEȘTE ȘI: OLTENII AU INVENTAT PÂINEA FĂRĂ GLUTEN, GĂLBENUȘUL PORTOCALIU ȘI OASELE ARTIFICIALE)