Răzvan Ciobanu ”i-a șocat pe toți cu ceea ce a făcut”! S-a întâmplat când era la liceu

Răzvan Ciobanu era, spun foștii săi colegi de liceu, un adevărat copil-minune. Creatorul de modă a murit în prima zi de Paște, într-un accident rutier la intrarea în localitatea Săcele, județul Constanța.

Unul dintre foștii săi colegi de liceu, de la Colegiul Economic A.D. Xenopol din București, a dezvăluit, pentru WOWbiz.ro, o serie de povești despre Răzvan Ciobanu și adolescența lui.

”Noi eram șase băieți în clasă. Ne era greu să jucăm un fotbal și tot timpul ne rigam de Răzvan să ne ajute să facem și noi o echipă la orele de sport. Totdeauna ne refuza. Nu avea chef de fotbal, era preocupat să deseneze. Știu că i-am luat o dată caietul să văd ce desenează și atunci am rămas interzis. Adică, eu care nu am talent la desen, am văzut niște rochii desenate cum nu vedeam pe niciunde”, a povestit acesta.

”Cei de a XI-a organizau balul bobocilor. Iar atunci Răzvan Ciobanu i-a șocat pe toți. S-a implicat, dar la modul cel mai serios. A avut grijă ca totul să fie în perfectă ordine pe scenă. Și, ca să nu fie nimic kitch, s-a ocupat, personal, de ținutele bobocilor, atât de fete, cât și băieți. Le-a făcut el, cu mâna lui, ținutele cu care să apară la concursul de Miss și Mister. Profii erau toți șocați când au ajuns pe scenă bobocii, s-au ridicat în picioare să îi aplaude. Erau îmbrăcați fantastic. După aceea, profesorii s-au interesat de cine s-a ocupat de haine, voiau profesoarele și ele ținute cu atât bun gust”, a mai spus fostul coleg al lui Răzvan Ciobanu.

Răzvan Ciobanu era cu totul și cu totul deosebit. ”Învăța bine, nu făcea probleme, era tare liniștit și, cel mai important, sufletist. Ajuta pe toată lumea când i se cerea, se implica în toate activitățile, mai puțin sportul. Iar când era indispus, mai desena ceva, o rochie, un costum, așa își găsea el liniștea”, a încheiat fostul coleg de clasă.

Cod roșu de viscol și ninsori abundente în România, emis de meteorologii de...

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...