Prima fază a gazoductului BRUA a fost finalizată. Prima reacție a președintelui Klaus Iohannis: „Cel mai ambițios proiect din domeniul energiei”

Preşedintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban s-au deplasat, sâmbătă, în judeţul Caraş-Severin, unde a vizitat Staţia de comprimare gaze naturale Jupa. Stația face parte din gazoductul BRUA, a cărui primă fază de realizare este finalizată.

Transgaz a început lucrările la cele 3 stații de comprimare aferente proiectului în data de 14 aprilie 2018. Ulterior, stațiile de comprimare au fost puse în funcțiune în septembrie 2019 (STC Jupa), octombrie 2019 (STC Podișor) și august 2020 (STC Bibești). Lucrările la gazoduct au început în data de 4 iunie 2018 și au fost finalizate la 22 noiembrie 2020.

„Cel mai ambițios proiect din domeniul energiei. Iată că România își dovedește capacitatea de valorifica corect capacitatea energetică.

Dezvoltarea sistemului național de gaze pe sectorul BRUA este o etapă a întăririi securității energetice atât pentru România cât și pentru Europa”, a explicat șeful statului, care a precizat că speră ca exploatările off shore din Marea Neagră să înceapă „cât mai curând”.

„Jumătate dintre gospodării se încălzesc în continuare cu lemne de foc care afectează sănătatea și poluează mediul. Conectarea populației la rețeaua de gaze naturale reprezintă o prioritate”, a mai spus Klaus Iohannis.

Faza I a proiectului BRUA a fost finalizată, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare, ceea ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, a anunţat, luni, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, potrivit Agerpres.

Care este obiectivul proiectului

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

„Inițiativa celor Trei Mări va contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivității între statele din regiunea noastră. De altfel, obiectivul principal al României este implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind finalizarea primei faze a proiectului de transport gaze naturale, așa numitul proiect BRUA, și trecerea la implementarea fazei a doua”, declara Klaus Iohannis în urmă cu o lună.

Reacția premierului Orban

La rândul său, premierul Ludovic Orban a spus că gazoductul BRUA este extrem de important şi pentru fructificarea optimă a zăcămintelor de gaze naturale de care dispune România.

“Mă bucur că putem să marcăm finalizarea unei investiţii extrem de importante nu numai pentru România, ci a unei investiţii extrem de importante pentru Europa. Se ştie că proiectul gazoductului BRUA – care vine de la iniţialele Bulgaria, România, Ungaria, Austria – are rolul de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz natural ale Uniunii Europene, în principal cu legarea la conducta TAP, care aduce gaz din Azerbaijan.

De asemenea, există mai multe conexiuni posibile care pot să permită această diversificare a surselor de aprovizionare cu gaz natural, de care are atâta nevoie România. De asemenea, gazoductul BRUA este extrem de important, alături de alte investiţii care urmează să fie realizate, şi pentru fructificarea optimă a zăcămintelor de gaz natural de care dispune România”, a spus Ludovic Orban.

Ce transmite compania Transgaz

Ion Sterian, Directorul General al companiei, a spus că Transgaz și-a îndeplinit misiunea de a crește și dezvolta nivelul de securitate energetică a României, și-a îndeplinit obligațiile față de Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea nivelului de interconectare a României.

„BRUA va însemna și o cale de acces la piețele europene pentru viitoarea producție de gaze naturale extrase de România din Marea Neagră”, a mai spus acesta.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică. Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.