Patronii clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au lansat, în urmă cu câteva zile, un interviu – documentar prin care explică, pentru prima dată de la producerea tragediei din 30 octombrie 2015, care ar fi partea lor de vină în declanșarea incendiului care a ucis 64 de persoane. Cei trei au dezvăluit, totodată, aspecte mai puțin cunoscute din dosarul în care sunt condamnați la câte 11 ani şi 8 luni închisoare cu executare.
În materialul video, care durează mai bine de o oră și a fost publicat pe platforma Vimeo, patronii susțin, cu ajutorul documentelor, că, în opinia lor, organele responsabile cu ancheta au omis mai multe aspecte relevante, care ar fi dus la tragerea la răspundere și a altor persoane.
Aceste persoane nu au fost chemate la proces în calitate de acuzați, iar alte amănunte, cum ar fi identitatea celor două persoane care ar fi organizat, de fapt, evenimentul, ar fi fost neglijate de procurori .
Unul dintre cele mai importante noi aspecte amintite în interviul-documentar, apărut la aproape cinci ani de la incendiu, este legat de rolul pe care l-a avut constructorul care a renovat clubul, înainte ca acesta să fie dat în folosiță.
Potrivit documentelor, specialistul care le-a recomandat materialele pentru antifonarea spațiului, destinat muzicii live, a garantat că bureții – care au luat foc în acea noapte – sunt cea mai bună investiție, deși, prin producție, aceștia erau destinați manufacturii de tapițerii.
„Aceste renovări nu au fost făcute de noi, așa cum se crede greșit despre noi și acum, ci de o firmă autorizată de construcții”, spune Costin Mincu. „Am găsit această firmă pe internet, căutând o firmă cu experiență în domeniul renovărilor de club”, adaugă Alin Anastasescu. „Acest constructor avea un portofoliu impresionant. Așa cum apare din facturi, el este cel care realizează toate lucrările de renovare”, completează Costin Mincu.
Faptul că materialele de antifonare au fost alese la recomandarea specialistului în construcții a fost amintit și în instanță, chiar de către cel care a renovat spațiul. „Am fost contactat de reprezentantul firmei Music Hall, numitul Alin Anastasescu, pe care l-am recunoscut în sală, pentru refacerea designului interior. Acolo fusese alt club.
Le-am aratăt materialele pe care puteam să le furnizez pentru tratamentul acustic al clubului, pentru că avuseseră probleme din cauza sunetului”, se arată în declarația administratorului firmei de construcții. Ba mai mult, același burete fusese folosit în antifonarea altor spații cu aceeași destinație, cum ar fi studiourile MediaPro din Buftea, fapt dovedit tot de declarațiile din instanță.
„Imaginile cu renovarea clubului Colectiv apar și pe pagina de Facebook a constructorului, el nu ar fi putut să mintă că nu el a fost cel care s-a ocupat de acest spațiu”, mai declara Costin Mincu.
Deși materialul fonic pentru stâlpi (n.r. – cel care a luat foc primul) fusese achiziționat de la alt producător decât cel de pe tavan, procurorii ar fi ales să ignore această informație, atunci când au constatat că materialul era la fel, deși avea un preț de șase ori mai mare, mai spun patronii de la Colectiv.
„Deși în timpul procesului, eu am susținut și probat existența celui de-a doilea furnizor, prin existența a două facturi, una pentru achizițiile de materiale, alta pentru consultanță în care scrie negru pe alb că nu noi nu am pus acel burete de capul nostru și am fost îndrumați de un specialist în domeniu”, completează Costin Mincu.
De precizat că cele două facturi – pe care le puteți vedea în galeria foto – atât de importante pentru proces au fost respinse în rechizitoriu, la fel ca și audierea administratorului firmei sau a expertului care l-a recomandat, de două ori până în prezent.
În anul 2019, avocatul celor trei patroni a făcut o solicitare către administrația firmei prin care cere certificatele de conformitate a acestor materiale, retrase mai apoi de pe piață pe motiv că firma „nu știe ce fac clienții cu ele”. Din discuția pe care reprezentantul legal al lui Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, a avut-o cu admistratorul celei de-a doua firme se înțelege că orice nespecialist în izolare fonică ar trebui să cunoască simbolurile care avertizează cu privire la capacitatea materialului de a se aprinde, reprezentate pe ambalaj cu simbolurile N și RF. (puteți asculta discuția dintre avocat și administrator AICI, începând cu minutul 49).
Potrivit informațiilor din interviul-documentar, cei doi oameni care s-au ocupat, împreună cu reprezentanții firmei pirotehnice, de montarea artificiilor sunt Alex Pascu, basistul trupei Goodbye to Gravity și Adrian Rugină, prietenul său, care a venit să îi ajute să se ocupe de eveniment, atunci când muzicienii au renunțat la organizatorul de evenimente Maximum Rock.
Atât Alexandru Pascu, cât și Adrian Rugină aveau să moară, primul la două săptâmâni de la tragedie, iar al doilea chiar în seara incendiului, după ce a reușit să salveze mai multe vieți. Acesta din urmă a fost și decorat post-mortem de către președintele Klaus Iohannis, pentru fapte de eroism.
„Cu tot respectul pentru memoria lui Adrian Rugină, vreau să vă spun că el a fost singurul care s-a ocupat de managementul scenei în acea seară și de contractarea firmei pirotehice, lucru recunoscut la proces de către aceștia”, susține Costin Mincu.
Așa cum se arată în documente, Adrian Rugină i-ar fi contactat, cu o seară înainte de concert, să le ceară instalarea artificiilor. Ajunși la fața locului, pirotehniștii au susținut că acestea nu sunt niciun pericol pentru spectatori, că sunt cu flacără rece, flacără care ar trebui să ardă nicio coală de hârtie, deși ele erau pentru exterior.
Puteți vedea întreg interviul-documentar în clipul de mai jos
Ba mai mult, acestea fuseseră montate și greșit (n.r. în poziție orizontală pe stâlp) cu toate că instrucțiunile de folosire arătau clar că ele trebuie așezate vertical, nicidecum întreptate spre scenă.
În final, Costin Mincu explică și unde s-a produs eroarea: „Este convingerea mea, referitor la felul în care a funcționat clubul, că autoritățile statului au fost cele care ne-au indus în eroare. Eroarea, fiind o cauză de neimputabitate, ea nefiind în codul penal o infracțiune”. Astfel, potrivit legii, un cetățean al României nu poate fi acuzat că nu cunoaște dinainte existența unei stări, situații ori împrejurări de care să depindă caracterul penal al faptei.
Cum alte cuvinte, patronii de la Colectiv susțin că nu pot fi singurii care poartă vina pentru incendiu, deoarece, la producerea tragediei, ei erau convinși, așa cum o arată documentele din anchetă, că localul funcționa în deplină legalitate.
Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la [email protected], să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.