Fie că este vorba despre bărbați ori femei, indifelitatea este un subiect tabu pentru mulți oameni, însă nu este și cazul tinere de 28 de ani, care s-a aventurat în brațele sefului ei însurat și cu 10 ani mai mare. Iată cum a ajuns un mentor să fie prieten și apoi iubit.
Poate sunt mulți care se întreabă ce o face pe o femeie să se aventureze în așternuturile unui bărbat însurat. Ei bine, sunt o mulțime de factori care pot face ca inevitabilul să se producă, însă acest subiect încă este tabu.
Fie că este pură curiozitate, fie că aproape tot ceea ce este interzis este incitant, Sally (28 de ani) din Virginia a avut curajul de a dezvălui motivele și circumstanțele în care s-a produs apropierea de șeful ei.
„L-am întâlnit într-o călătorie de afaceri, cam acum trei ani. El era mentorul meu şi mă ajuta foarte mult la locul de muncă. Aşa s-a întâmplat să începem o relaţie. Foarte puţine persoane ştiau că este căsătorit. Nu a purtat niciodată verigheta.
Era vorba despre un bărbat în adevăratul sens al cuvântului: deştept, de încredere şi sigur pe sine. Era cu 10 ani mai în vârstă decât mine, ceea ce m-a atras şi mai tare. La locul de muncă mă lăuda cu privire la performanţele mele, ceea ce m-a făcut să mă simt mai competentă. Relaţia noastră a evoluat treptat, de la mentor, la prieten și apoi la iubit.
Nici statutul martimonial, nici diferența de vârstă nu au fost o problemă pentru Sally. Tânăra a aflat povestea șefului ei și a fost atât de impresionată încât s-a simțit responsabilă de bunăstarea lui și a decis să fie cea care îi va însenina viața.
La scurt timp Sally a aflat că bărbatul a inventat o poveste cum că ar fi supus unor abuzuri din partea soției lui, însă lucrurile nu se opresc aici. Tânăra îndrăgostită a descoperit că faptele de care o acuza pe soția lui îi aparțineau. Sally a trecut prin clipe grele, a fost amenințată și umilită, iar la scurt timp s-a decis să pună punct relației:
După primul nostru sărut mi-a spus că este însurat. Nu îmi venea să cred. Apoi a început să îmi explice că era verbal abuzat de soţia lui şi îmi părea foarte rău pentru el. M-a dus în casa în care locuiau împreună (ea se mutase în afara ţării) şi asta m-a făcut să mă simt inconfortabil. Vedeam urmele de violenţă (găuri în perete, balustrade rupte) şi atunci am ştiut că tot ce vreau este să am grijă de el.
Relaţia noastră s-a încheiat când am aflat că faptele de care o acuza pe soţia lui îi aparțineau. M-a abuzat verbal, mental şi emoţional. În cele din urmă m-am despărţit de el, dar m-am întors pentru că plângea şi îşi cerea iertare, doar ca să ajungem în aceeaşi situaţie o săptămână mai târziu.
După ce ne-am despărţit, a încercat să se împace cu soţia lui, ceea ce nu s-a întâmplat. Cred că a realizat că nicio femeie întreagă la cap nu ar sta cu el, la cât de puține oferă în relație. Această situaţie nu este altceva decât o reamintire constantă a tuturor greşelilor pe care le-am comis şi a cât de puţină stimă de sine am avut, încât să stau cu el atât de mult”