Povestea fabuloasa a milionarului care a ramas orfan la 8 ani si a lucrat la C.A.P. ca sa se intretina!

Gheorghe Albu, fermier de succes, ocupa locul 27 in topul celor mai bogati agricultori, realizat de agrointel.ro. Modest din fire, el a reusit sa stranga, in cei 58 de ani ai sai, o avere considerabila, care potrivit topului este estimata la 20-25 de milioane de euro.

“In ceea ce ma priveste, eu pot sa spun ca nu sunt un om bogat. Nu sunt bogat in bani, dar sunt bogat in experienta, pentru ca in cei 34 de ani de activitate in agricultura si 20 si ceva de ani in cea privata nu pot sa spun ca am acumulat o avere, raportat la efortul pe care l-am depus in acesti ani, dar am capatat o experienta de viata, motiv pentru care imi doresc ca aceasta sa fie un exemplu pentru cei care vin din urma mea ca tineri, si in special copii mei”, ne-a povestit, cu o calmitate rar intalnita, Gheorghe Albu.
Despre copilarie, milionarul spune ca a fost una grea, dar frumoasa, chiar daca a muncit inca de la o varsta frageda. Fermierul ne-a povestit, cu lux de amanunte, cum se trezea la 3.00 sa prinda un loc in caruta care il ducea la muncile campului.

“Am avut o copilarie frumoasa, chiar daca am ramas orfan din clasele primare. Inca de la varsta de scoala, din primele clase, lucram la muncile campului, respectiv cules fasole, strans paie cu furca de lemn, cum era la timpul respectiv. Faptul ca ma duceam la muncile campului, unde mai veneau si alti copii, nu numai eu mergeam acolo, rezolva doua lucruri: acolo ne intalneam noi, copiii si munceam si totodata eram si retribuiti. Motiv pentru care faptul ca eram orfan si completam necesarul si nevoile pe care le aveam de bani si de lucruri pe care trebuia sa le folosesc imi facea viata frumoasa”, spune milionarul.

Si-a intretinut fratii la facultate muncind la CAP

„Nu pot sa spun ca nu a fost greu, noi am fost trei frati si toti trei am absolvit facultatea. Eu am fost cel mai mic, ceilalti doi frati au facut facultatea de drept, chiar au ajuns judecatori la noi in judetul Constanta. Iar eu la randul meu, fiind cel mai mic, ei fiind studenti, am fost nevoit sa muncesc si sa-i intretin si pe ei. Dar imbinarea asta de a face o munca utila si de a petrece timpul muncind in felul acesta pot sa spun ca m-a educat pentru societate si in felul acesta probabil m-am format si am ajuns unde am ajuns”, ne-a mai spus agricultorul.

“Pentru noi munca nu era o povara”

“Daca ar fi sa ma mai nasc odata tot agricultor m-as face. Agricultura este o meserie sau daca vreti o indeletnicire care nu oricine poate sa o faca. Daca nu te indragostesti de agricultura nu vei avea succes. Prima si ultima mea dragoste ramane agricultura”, ne-a povestit, zambind, milionarul.

De altfel, viata pe atunci nu era asa usoara, trebuia sa te scoli de dimineata pentru a ajunge sa muncesti. “Autobuzul” care ii ducea la munca era, de fapt, o caruta care ducea doar 12 oameni, iar daca nu te trezeai cu noaptea-n cap nu mai prindeai un loc.

El ne-a povestit ca si-a pierdut ambii parinti, intr-un interval de timp destul de scurt, din cauza anumitor boli, inca de la varsta cand era in primele clase de scoala.

“Parintii mei au murit cand eram mai mic, motiv pentru care alaturi de rude si de frati am crescut. Vreau sa va spun ca in situatia mea au fost mai multi copii in localitatea respectiva si toti ne-am indemnat sa mergem la munca. Pentru noi atunci munca nu era o povara.

Tin minte ca daca pierdeam caruta care ducea oamenii la camp, la ora 3.00, la smuls de fasole, pentru ca asa era obiceiul la CAP, plangeam si ma consumam enorm de mult ca nu am prins un loc in caruta ca sa ma duc si eu la smuls de fasole si sa primesc banii care mi se cuveneau pentru munca prestata. Era si o ambitie de a fi acolo prezent, si totodata dorinta de a castiga si de a te intretine. Pentru mine, cand prindeam acel loc in caruta alaturi de oameni mai maturi si alti copii, era o bucurie”, isi aminteste, cu nostalgie, Gheorghe Albu.

A ajuns la facultate dintr-o intamplare

Pe vremea respectiva a ajunge la facultate era greu, iar cine reusea devenea mandria satului. Fermierul a ajuns la Iasi la facultate printr-o intamplare: un prieten de-al sau l-a rugat sa mearga cu el “sa ii tina de urat”. Prietenul i-a platit atunci drumul, cazarea si masa, iar Gheorghe Albu a profitat si a dat si el examen.

“Dar daca tot m-am dus cu el mi-am incercat si eu acolo sansele si, dand examen alaturi de el, am adjudecat si eu testul cu o nota foarte buna, dar nu m-am dus la facultate de indata, ci m-am prezentat la CAP, unde m-am angajat pe post de technician. Numai ca, pe timpul acela, erau asa de bine apreciati copiii care reuseau la facultate si stia mai tot satul ca „uite, a lu’ cutare a reusit la facultate”, iar inginerul sef al CAP de atunci, Anghelina Dumitru, fiindca am reusit la facultate m-a luat la rost ca de ce nu ma duc. Atunci eu i-am explicat ca trebuie sa muncesc sa-mi intretin ceilalti doi frati sa termine facultatea si apoi am si eu timp sa ma duc. Nu m-a lasat si m-a dus la presedintele CAP-ului, Sabrin Murla, un om de toata isprava, si mi-au dat o bursa de 400 de lei si m-au trimis la facultate. In felul acesta am intrat in rand si am absolvit facultatea”, ne-a mai povestit afaceristul.

Omul de afaceri a infiintat si o fundatie, pentru ca tinerii sa aiba o sansa, cum a avut si el, pentru a face o cariera in agricultura. De altfel, prin aceasta el le ofera si un loc de munca si sansa sa lucreze pe utilaje foarte scumpe.

 Alex Saulea