Povestea fabuloasă a Emiliei Ghinescu. Putea să moară dar a ales să fie de trei ori mamă. De ce a făcut aceste sacrificii!
Dorinţa de a-l face tată pe al doilea soţ a fost mai puternică decât instictul de supravieţuire. ”Ca orice femeie, simţeam, ştiam că işi doreşte foarte mult un copil, ştiam că îşi doreşte o fată, era înnebunit după fii-mea, şi acum este înnebunit după Erika, a fost copilul lui de când l-a văzut şi a crescut-o, îşi dorea foarte mult o fată şi iubeşte copiii extraordinar de mult. Eu mi-l imagineam numai în moemtul ăla când îi dădeam vestea şi îmi imaginam bucuria şi strălucirea din ochii lui. Simţeam, nu trebuia să-mi spună el, pentru că el ştia de problemele mele de sănătate şi de fiecare dată când venea vorba de asta spunea ”dacă o să vrea Dumnezeu…o să fie dacă nu, asta este” .
La 19 ani, Emilia Ghinescu a aflat că suferă de o malformaţie la rinichi şi că o sarcină i-ar putea pune în pericol viaţa, dar nu a ţinut cont de asta şi în acelaşi an a rămas însărcinată cu primul ei copil, Andrei. Sarcina a decurs fără complicaţii aşa că nouă ani mai târziu s-a hotărât dă devină din nou mamă dar…au apărut problemele. ”În sarcina cu Erika am luat foarte mult în greutate, undeva la 28 de kilograme, ajunsesem în ultimul semestru de sarcină, la şase luni am avut şi probleme cu sarcina dar şi cu rinichii, reţineam foarte multă apă, rinichii funcţionau defectos, mi se umflau picioarele, mâinile mă dureau, am stat două săptămâni în spital, cum mă ridicam din pat aveam sângerări, dureri foarte mari de rinichi, de spate… A trecut şi asta, Erika avea pe undeva la patru anişori, slăbisem şi ajunsesem la greutatea normală şi am avut dureri foarte mari de spate, cu picior cu tot. Am chemat salvarea, mi-a făcut intervenţia de urgenţă, cu injectabile. În acea zi am chemat salvarea de patru ori, aveam dureri de mă tăvăleam pe jos. La spital m-au pus la ecograf şi mediculk de gardă a chemat neurochirurgul şi a spus eu pe doamna o suspectez de cancer la rinichiul drept.”
Din fericire, analizele amănunţite au arătat că nu era cancer, ci că durerile veneau tot de la malformaţiile de la rinichi, iar cele două sarcini îi determinaseră rinichiul să se întoarcă şi să nu mai funcţioneze corect. Un profesor renumit a făcut-o bine dar i-a spus să nu mai facă încă un copil pentru că exista riscul unui blocaj renal şi putea să moară şi ea şi fătul. ”Am suferit cumplit, mi-au zis să vă luaţi gândul de la copii, n-o să mai puteţi să faceţi niciodată. În acea zi am chemat salvarea de patru ori. Dacă cineva mă tăia de sus până jos, aşa cu lama, nu simţeam, aveam nişte dureri îngrozitoare. ”
Sebi soţul ei, nu a fost căsătorit şi nu avea copii, aşa că îi iubeşte foarte tare pe copiii Emiliei, şi este ca un tată pentru ei, a crescut-o pe Erika de când avea patru ani şi jumătate şi işi dorea şi el. I-a spus că deja au doi copii care sunt ca şi ai lui, dar Emilia îl simţea că şi-ar fi dorit şi el un copil care să fie parte din el şi a hotărât să facă acest sarificiu. ”Fără Dumnezeu nu există nimic. N-am avut nici un fel de probleme pe toată perioada sarcinii, am cântat, am condus, am mers pe tocuri şi n-am avut nici o problemă, am muncit, am călcat, am spălat am făcut curăţenie înainte de a pleca la spital, în toată casa. Norocul meu a fost că am luat în greutate doar patru kilograme şi jumătate, iar copilul a avut la naştere 3300.” a povestit cânăreaţa despre şansa ei cu a treia sarcină.