Povestea de viață a Claudiei, o româncă de 45 de ani care lucrează ca maseuză în Belgia: „Se pare că nu avem dreptul să trăim o viață de lux”

Claudia a plecat în anul 2008 în orașul Turnhout din Belgia, pentru a fi alături de soțul ei. La scurtă vreme după aceea, românca a adus pe lume o fetiță, dar micuța s-a îmbolnăvit, motiv pentru care femeia de 45 de ani s-a apucat de masaj. Cei trei duceau o viață liniștită, dar situația s-a schimbat drastic acum cinci ani. 

În urmă cu 14 ani, Claudia a plecat din România, în speranța unui trai mai bun în Belgia, prin care să câștige suficient, cât să-și întrețină familia din țară. Femeia și-a făcut o relație și un copil, a început o viață nouă în Turnhout, oraș belgian format, predominant, din emigranți.

Când fiica ei avea crampe severe la picioare, medicul i-a recomandat masaj. Pentru că femeia nu avea oricum nicio calificare, neavând șansa de a face studii superioare, s-a gândit imediat să se facă maseuză. În 2015, a reușit chiar să-și fondeze propriul salon în provincia Otterstraat din Belgia.

„Vreau să ajut alți oameni răsfățându-i cu un masaj. Fiecare are dreptul la odihnă. Viața este destul de grea așa cum este”, spune Claudia. 

(CITEȘTE ȘI: O româncă stabilită în Belgia i-a ”înfiat” pe copiii bolnavi de cancer din Craiova!)

Românca din Belgia, pusă la zid de vecini. Ce s-a întâmplat cu Claudia, după ce credea că a dat lovitura

Din pasiune și dedicație, Claudia a ajuns una dintre cele mai bune masueze din lume, motiv pentru care afacerea ei a înflorit! Acum, în 2022, oamenii cu care putea vorbi, vecinii ei din orașul belgian, o judecă aspru și nu văd că banii săi sunt munciți.

 „Este păcat că oamenii din Turnhout sunt atât de curioși de unde ne luăm banii. Se pare că nu avem dreptul să trăim o viață de lux. Trebuie să le dovedim de două ori. Muncim la fel de mult pentru a câștiga bani și pentru a ne întreține”, a mărturisit românca.

Mai mult, în ultimii ani, românca s-a luptat cu cancerul, dar a ales să lucreze și fiind bolnavă:

„Deși am fost bolnavă, am continuat mereu să muncesc și am dat tot ce e mai bun din mine. Oamenii ne văd adesea ca niște freeloaders (profitori, eng, n.r.) care au întotdeauna motive să nu lucreze. Nu este adevărat. Ar trebui să ne simțim liberi să fim mai empatici unul față de celălalt. De asemenea, trebuie să învățăm să ne punem în locul altcuiva”.

(CITEȘTE ȘI: „Zdreanţo, câţi bani ai făcut?” O româncă obligată să se prostitueze în Belgia și-a povestit drama)