Povestea de iubire dintre Regele Mihai şi Regina Ana, cea mai longevivă din istoria Casei Regale! Căsătoria lor nu a fost recunoscută de comunişti

Destinul lui Mihai I avea să o poarte şi pe Ana de la o fermă din Hertfordshire la o viaţă nobilă în zona rurală, departe de lume, în Elveţia. Ana a fost regina unei ţări a cărei limbă nu o vorbea. Principesa Ana n-a putut călca pe pământ românesc până la vârsta de 70 de ani.

Povestea de iubire dintre Regele Mihai şi Regina Ana este una demnă de film! Regele Mihai şi Regina Ana au fost cel mai longeviv cuplu regal din istoria României. Cei doi s-au cunoscut pentru prima oară în Londra în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh.

Cu toate acestea, Majestatea Sa s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaşte personal. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cinematografele de la Bucureşti prezentau, înainte de film, scurte reportaje de ştiri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai a văzut pentru câteva secunde chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infiermieră pe front. Acesta a fost vrăjit pe loc şi i-a cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului şi să le transforme în mici fotografii, pe care Regele le-a păstrat cu sfinţenie.

Regele Mihai I i-a cerut mâna principesei Ana de Bourbon-Parma la numai o săptămână de la prima lor întâlnire, dar aceasta l-a refuzat. Ulterior, Regele, Regina-Mamă Elena şi Principesa Ana au plecat la Lausanne. Înainte de se întoarce la Bucureşti, Ana i-a spus lui Mihai că acceptă cererea în căsătorie. 

Devotamentul faţă de ţară, simţul datoriei şi sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege să se întoarcă în România după încoronarea reginei Elisabeta. Papa Pius al XII-lea nu şi-a dat consimţământul pentru căsătorie, pentru că regele Mihai a refuzat să-şi boteze copiii în religia catolică, a Anei. Pentru că lucrurile au rămas aşa, familia principesei nu a participat la nuntă, iar toate cele cinci vlăstare ale cuplului regal au fost botezate ortodox. După ceremonie, tinerii au plecat în voiaj de nuntă la Tatoi, o localitate grecească dragă întregii familii. Pentru ca relaţia celor doi să devină oficială era nevoie de acceptul Executivului. Premierul comunist Petru Groza i-a transmis însă că guvernul “nu şi-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunţi”.

Regina Ana l-a urmat în exil

Nunta Regelui Mihai cu Ana a avut loc în exil, la  Palatul Regal din Atena, în 10 iunie 1948. Regele Paul al Greciei, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă,  a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat să se căsătorească în contextul în care Vaticanul nu a vrut să accepte mariajul dintre o principesă catolică şi un rege ortodox. Totodată, tradiţia monarhică română stipula ca urmaşii să fie botezaţi în religia ortodoxă. Din familia principesei a participat la nuntă doar unchiul ei, prinţul protestant Erik, care a şi condus-o la altar. La început, cei doi au trăit în Marea Britanie, mai întâi pe domeniul Bramshill, proprietatea de lângă Londra a Lordului Brockett, ulterior pe o altă proprietate, numită Ayot St. Lawrence. În răstimpul şederii lor în Marea Britanie, în anii ’50, au muncit la fermă şi în propriul lor atelier de tâmplărie. În 1956 s-au mutat în Elveţia, la Versoix , la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei. De la Versoix Regina Ana a venit în România, la începutul anilor ’90, când Regelui Mihai i se refuza prezenţa în ţară. Cei doi au sărbătorit, rând pe rând, „nunta de argint”, la 10 iunie 1973, în Germania, apoi pe cea „de aur”, în iunie 1998, în Franţa, apoi pe cea „de diamant”, între 10 şi 12 iunie 2008, în România, la Bucureşti şi la Sinaia, pentru ca în iunie 2013 s-o marcheze şi pe cea „de safir”, la împlinirea a 65 de ani de mariaj.

Regele Mihai I şi Regina Ana au împreună cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta (n. 1949), Principesa Elena (n. 1950), Irina Walker (n. 1953), Principesa Sofia (n. 1957) şi Principesa Maria(n. 1964).