(CITEȘTE ȘI: Povestea cutremurătoare a lui Nea Mihai. Locuiește în gară și mai are doar câteva zile de trăit, în dureri cumplite)
Cristian, un tânăr venit la spitalul în care era și Nea George, s-a dus de grabă să-l cunoască și i-a adus cornuri de la automat și apă. Bietul om fără adăpost nici nu știa cum să reacționeze și îl îndemna pe pacient să fugă de lângă el, pentru a nu se face de râs. N-a vrut să întindă mâna pentru a nu-l murdări, se temea să nu fie înjurat și de el și nu știa cum să reacționeze, când a primit bunătate.
„Nu se întâmplă des, să știți! Oamenii mă privesc, scuipă și multe altele… sunt des înjurat! Nu înțeleg motivul, nu fac rău nimănui (…) Dați-mi niște haine să nu mai miros și o să mă vedeți fericit. Cu banii nu știu ce să fac!”, i-a spus Nea George.
Bărbatul fără adăpost speră ca acesta să fie ultimul an din viața sa, pentru a nu mai fi o povară. Nu acceptă bani, vrea doar să nu mai miroasă urât. Mulți îl alungă ca pe un gunoi, neștiind că este un om care a muncit în mină, a fost taximetrist, a avut un trai, dar a fost păcălit și aruncat în stradă. Din vorbele sale, se poate observa că i-a plăcut școala și a avut o viață bună, dar alții au profitat de pe urma sa și l-au adus în stadiul în care este rămas al nimănui.
Cristian, cel care i-a sărit în ajutor, a pus întreaga poveste pe un grup de pe Facebook, în speranța că va putea să-i schimbe, măcar cu puțin, soarta bietului Nea George.
(CITEȘTE ȘI: Povestea dureroasă a lui Viorel din Bălcești: „În loc de mâncare, mi-a dat bătaie!”)