Petrică Mâțu Stoian a fost înmormântat în cursul zilei de miercuri în Cimitirul Ungureni din Craiova. Solistul mehedințean s-a stins din viață la vârsta de 61 de ani, în spital. Bărbatul se afla în stare gravă, fiind internat pe secția ATI a Spitalului de Urgență Reșița. Ce spune Beatrice Mahler despre oxigenoterapia hibernară, tratamentul pe care artistul l-a urmat într-o clinică privată.
Petrică Mâțu Stoian a murit la vârsta de 61 de ani, în spital. Bărbatul ajunsese în stare gravă în mâinile medicilor, după ce, recent, a mers la o clinică privată pentru a face un tratament post-COVID, și anume terapie hiperbară. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, a făcut o serie de declarații, după moartea artistului. În asemenea cazuri, medicul susține că țara noastră ”nu are niciun fel de ghid”.
Potrivit informațiilor, nu ar exista o legislație în privința folosirii unui astfel de tratament – terapia hiperbară, spune avocatul Adrian Cuculis. Iar, mai mult decât atât, tratamentul a fost administrat de către un medic psihiatru. Medicul Beatrice Mahler susține că o astfel de terapie nu este indicată persoanelor care au fost pozitive la noul coronavirus.
„Nu am informaţii şi ce tip de competenţă trebuie să aibă medicii ca să poată urma acest tip de competenţă în tratamentul medicinei hiperbare, dar în acest moment în România nu avem niciun fel de ghid şi nici la nivel internaţional nu sunt ghiduri care să recomande pentru pacienţii COVID o astfel de terapie. Sunt cazuri punctuale cu efecte benefice semnalizate, de care se poveşteşte, însă nu avem date suficiente care să putem spune că este o terapie bună sau rea”, a spus dr. Beatrice Mahler, în direct la România TV.
De asemenea, medicul susține faptul că 80% dintre persoanele care au fost bolnave de Covid rămân cu un simptom pentru o perioadă – fie le cade părul, fie au hibroză pulmonară, dificultăți de respirație. De asemenea, cel care trebuie să stabilească prioritățile de evaluare este medicul de familie al pacientului.
„80% din persoanele care trec prin COVID rămân cu un simptom care le domină următoarea perioadă. Simptomele sunt variate. Un sfert dintre ei acuză că le cade părul. 5% vor rămâne cu hibroză pulmonară. Jumătate dintre ei vor avea dificultăţi de respiraţie. În funcţie de ce acuză fiecare om, medicul de familie trebuie să stabilească care sunt priorităţile de evaluare. Dacă o să-l doare picioarele şi o să-l doară capul, o să-l trimită la neurolog, nu să-l trimită la pneumolog. Dacă tuşeşte şi nu poate trage aer în piept, cu siguranţă pneumologul este cel care trebuie să-l vadă”, a continuat medicul.
Petrică Mâțu Stoian avea un rinichi extirpat, iar timp de un an a urmat un tratament oncologic. De asemenea, anul acesta ar fi urmat să se opereze pe cord. Cu o lună înainte să treacă în neființă, bărbatul fusese infectat cu noul coronavirus. Dr. Beatrice Mahler susține că, înainte de orice terapie, ar fi trebuit să aibă loc o evaluare medicală.
„În acest moment, dacă vorbim cu pacieţii cu long COVID, cu manifestări ale bolii după trecerea prin COVID, lucrurile nu sunt foarte bine delimitate. Ghidul OMS care a fost tradus în limba română şi se găseşte pe site-ul Marius Nasta recomandă măsurile primare sau primele etape pe care le are de urmat un pacient atunci când a trecut prin COVID.
Ce tip de exerciții are voi să facă, ce tip de evaluări primare. Lucrurile se diversifică în funcţie de simptomatologie, dar trebuie să ţinem minte că e un pacient fragil. Indiferent de câte comorbidităţi are, dacă are afectate pulmonară, plămânul lui poate fi un plămân care nu poate suporta orice tip de terapie.
Dacă vă uitaţi în ghid, exerciţiile sunt simple pentru noi, cei care suntem sănătoşi. Pentru o persoană care a trecut prin COVID şi are afectare pulmonară, să se ridice de pe scaun este un lucru dificil. Să se ridice şi să se aşeze de pe scaun de mai multe ori într-o unitate de timp poate să fie un efort important. Mişcarea prin casa este recomandată ca exerciţiu simplu. Nouă ni se pare banal să ne plimbăm dintr-o cameră într-alta, dar pentru un pacient care a trecut prin COVID poate fi un efort important”, a mai spus medicul.
Pe de altă parte, specialistul spune că oxigenul nu este nociv, ”mai ales dacă este un oxigen medical pentru că este un medicament”. Oxigenul se administrează în funcție de anumite criterii, având în vedere că nu toți oamenii prezintă aceeași elasticitate a plămânului. Dr. Beatrice Mahler susține că DSP Caraș-Severin trebuie să verifice clinica în care Petrică Mâțu Stoian a fost. Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița a deschis un dosar penal pentru infracțiunea de ucidere din culpă.
Potrivit necropsiei, decesul lui Petrică Mâțu Stoian a survenit din mai multe cauze. Medicii legiști au descoperit că artistul a murit în urma unui stop cardio-respirator provocat de mai multe afecțiuni precum stenoză și regurgitare mitrală severă reumatismală, obezitate de grad 1 și insuficiență cardiacă.
Sursă foto: Captură video Youtube