Palatul Facultății de drept. Află detalii neştiute despre istoria fascinantă a clădirii
Palatul Facultății de drept este o clădire din București, situată pe bulevardul Mihail Kogălniceanu, lângă Opera Națională. În prezent, clădirea găzduiește Facultatea de Drept a Universității din București, precum și Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene.
Ca institutie, Facultatea de Drept a apărut la mijlocul secolului al XIX-lea și a fost una din facultățile din cadrul Universității din București, fondată de Alexandru Ioan Cuza. Până la Primul Război Mondial, la această facultate erau înscriși câțiva zeci de studenți în fiecare an. Ulterior, în perioada interbelică, numărul acestora a crescut într-un ritm alert, astfel că facultatea a avut nevoie de un sediu propriu.
Facultatea de Drept este una dintre cele mai vechi facultăți ale Universității din București și are o bogată tradiție în cadrul învățământului juridic românesc. Aceasta a devenit instituție independentă în anul 1859. Ulterior, în 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat nființarea Universității din București prin reunirea celor trei facultăți existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Științe și Facultatea de Litere și Filosofie.
Asceastă clădire a fost construită între anii 1934-1936, după proiectele renumitului arhitect Petre Antonescu. Acesta a fost unul dintre formatorii mișcării pentru renașterea vechii arhitecturi românești. Clădirea Palatului Facultăţii de Drept a fost ridicată prin fondurile colectate la iniţiativa lui Nicolae Basilescu, decan al Facultăţii de Drept în perioada interbelică, dar și din subvențiile din partea regelui Carol al II-lea și subvențiile din partea guvernului.
Cu sprijinul regelui Carol al II-lea, decanul Nicolae Basilescu a inițiat o campanie de strângere de fonduri, astfel că în 1934 au început lucrările la Palatul Facultății de Drept, după planurile arhitectului Petre Antonescu, construcția fiind finalizată după numai 2 ani, în 1936.
Clădirea a fost construită din cărămidă și beton armat, în stilul art deco, cu unghiuri drepte și cu o fațadă impunătoare. Pe aripa Vasile Pârvan, faţada principală are în centrul său intrarea monumentală, cu o scară amplă, evidențiată de pilaștri masivi. Aici se regăsesc și niște uși înalte, care au deasupra lor statuile unor legiuitori celebri, cum ar fi Licurg, Solon, Cicero, Papinian, dar și basoreliefuri pe corpurile laterale care redau eliberarea unui sclav și Justinian înconjurat de magistrați. Totodată, la inaugurarea clădirii, pe frontspiciu scria Facultatea de Drept. Astăzi, textul a fost modificat și scrie Universitatea.
Amplasamentul construcției a beneficiat încă de la început de spații verzi ample. Astfel, în fața Palatului se află o vastă grădină cu peluze de flori, pomi și numeroase alei.
Clădirea cuprinde săli de cursuri, birouri, încăperi pentru seminarii, precum şi o aulă circulară . Aula Magna are un diametru de 28 de metri şi o înălţime de 17 metri. Deasupra scenei din Aula Magna a Palatului Facultății de Drept se află un text, care reprezintă un mesaj de mulțumire adresat studenților și profesorilor care s-au implicat în realizarea acestui edificiu important.
„Acest locaş închinat culturii juridice şi statornicirii spiritului de dreptate s-a clădit între anii 1934-1936 prin sârguinţa profesorilor şi prin contribuţia şi jertfele tineretului studios al Facultăţii de Drept”.
Palatul Facultății a găzduit evenimente importante
Aula ar fi găzduit evenimente numeroase, de la întâlnirile legionarilor din toamna anului 1940, deschiderea anului universitar în 1945 la care a participat și Regele Mihai împreună cu numeroși demnitari ai vremii, dar și concerte ale unor trupe românești și festivitățile de absolvire care se realizează și în prezent.
Din anul 1975, în spiritul specific acelei epoci, decanul Facultății de Drept a început să asigure și conducerea Institutului de cercetări Juridice al Academiei Române înființat în anul 1954, coordonare care s-a menținut până la începutul anului 1990.
Cu toate acestea, în perioada 1968-1989, în cadrul Facultăţii de Drept au funcţionat două secţii: drept şi drept economic-administrativ, cu un număr aproximativ de 120 studenţi la prima secţie şi 30 la cea de-a doua, la cursuri de zi. Începând din anul 1990, numărul de studenți a fost în continuă creștere, iar cursurile au fost organizate doar în cadrul unui profil unic, Științe Juridice și a avut o singură specializare: Drept. Studenții care erau înscriși la învățământul cu frecvență urmau cursurile timp de 4 ani, în timp ce aceia care erau înscriși la cel cu frecvență redusă urmau cursurile timp de 5 ani. În anul universitar 2004-2005 s-au organizat cursuri în sistemul de învăţământ la distanţă, astfel că s-a renunțat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.
În perioada 2011-2013 au fost realizate intervenții de restaurare asupra componentelor artistice din aripa Vasile Pârvan. Aceste intervenții au constat în îndepărtarea atacului biologic, al crustelor negre, consolidarea și refixarea elementelor desprinse, precum și reconstrucția volumetrică a lacunelor. În anul 2013, aceasta a fost redată circuitului educațional.