Niciodată nu s-a discutat mai mult decât acum despre afecțiunile psihologice. Deși ne-am fi gândit că odată cu progresul civilizației, oamenii ar trebui să fie mai senini, lucrurile stau diferit. Vedem o ascendentă a situațiilor în care tot mai multe persoane au tulburări mentale. Să ne face înțeleși de la bun început. Când ne referim la aceste afecțiuni nu trebuie să etichetăm persoana ca nebună.
Din păcate, în special în țara noastră, incidența de a “judeca” o persoană cu o afecțiune, chiar ușoară, este mare. Dacă cineva, de exemplu, spune că suferă de depresie sau anxietate, mulți tind să să-l eticheteze drept nebun. Este o greșeală majoră!
Ar trebui să înțelegem mai mult psihologia, să fim mai empatici. Și asta pentru că oricare dintre noi poate trece la un moment dat prin ceva traumatic care să lase urme. Trauma în sine poate fi extrem de tulburătoare.
Însă trebuie să știm că și după aceasta pot exista consecințe asupra psihicului persoanei. Le putem compara cu niște cicatrici adânci, dar nu pe piele, ci în suflet sau minte.
Cum deja probabil mulți știu, fiecare persoană este diferită. Cum nici gemenii nu sunt chiar identici, nici sufletele noastre nu pot fi. Orice om are propriile trăiri, gestionarea emoțiilor fiind adesea diferită de la individ la individ. Am specificat deja o tendință nefastă de a judeca.
Poate vi s-a întâmplat să treceți printr-o experiență neplăcută precum decesul cuiva drag. Putem observa reacțiilor celor apropiați. Unii trec repede peste această tragedie. Alții însă pot suferi ani de zile. Adesea, celor care suferă mai mult li se spune: “lasă, mergi mai departe”.
Este ușor de zis, dar greu de făcut. Te gândești la o mie de lucruri, cum ar fi de ce nu poți uita. Ei bine, fiecare se vindecă diferit, ca și în cazul unei răni. Sunt oameni care au o constituție psihică mai puternică. Aceștia, chiar dacă simt părere de rău, se pot detașa mai ușor.
Alții însă, mai sensibili, nu pot să se concentreze. Sau, să spunem că cineva a suferit un accident de mașină. Este posibil ca după asta să se urce din nou sau să nu mai pună niciodată piciorul într-un autoturism. Dacă, după un eveniment, acesta îți revine în minte, este posibil să fie o problema.
Cum am putea-o numi mai bine decât ecoul unei traume. Atunci când ai fost expus unui eveniment nefast, acesta te poate urmări chiar și o viață. Situațiile sunt multiple. Cel mai adesea Tulburarea de stres post traumatic este întâlnită la soldați.
Au fost făcute cercetări, studiindu-se soldații înainte și după un conflict armat. Pot fi găsite pe internet articole și fotografii. Aceștia erau afișați senini, cu ochii luminoși înainte de a merge în război. La întoarcere însă, șocul întregului eveniment parcă li se poate citi pe chip.
De asemenea, victimele unei agresiuni, violului, accidentelor, calamităților, despărțirilor sau harturii pot experimenta Tulburarea de stres post traumatic. Cu toții putem trece prin așa ceva.
Însă cei care sunt mai expuși sunt aceia care au în familie pe cineva cu istoric depresiv. De fapt, persoanele anxioase, depresive, sunt mai susceptibile să aibă Tulburare de stres post traumatic.
Desigur, trebuie să înțelegem și cum se manifestă. Tulburarea de stres post traumatic are unele simptome distincte. Imaginea acelui eveniment poate să ne revină iar și iar în minte. Sau, există anumite situații de tip “trigger”.
De exemplu, un sunet sau un miros specific ne poate face să retrăim evenimentul. Apar atacul de panică, transpirație abundentă, palpitații, somn întrerupt. Cei cu Tulburare de stres post traumatic vor avea mereu o stare de alertă.
Se vor uita speriați în jurul lor, pe geam sau când ies din casă, în funcție de situație. Depresia poate fi un extra în această tulburare. În cazurile cele mai grave poate să apară inclusive dorința de suicid.
Dacă după un eveniment traumatizant simptomele ușoare se acutizează trebuie să căutăm ajutor. De asemenea, facem asta dacă simptomele durează mai mult de câteva săptămâni.
Cum spuneam, dacă observăm că viața noastră nu o ia pe un făgaș normal, este cazul să căutăm ajutor. Asta înseamnă să conștientizăm că un specialist, precum un psiholog Bucuresti, ne poate îndruma.
Acesta ne va evalua situația pentru a descoperi exact cauza care a dus la Tulburarea de stres post traumatic. Desigur, nu are o soluție minune și nu ne promite vindecare. Însă prin experiență și terapii specifice ne poate ajuta să înțelegem, să trecem peste.
Vom fi învățați cum să acceptăm, să ne amintim de unde a pornit totul. Și acest lucru trebuie făcut fără să ne mai fie frică. Trebuie să știi că persoanele care trec prin așa ceva au o senzație aproape permanentă de teamă de ceva.
Apoi persoană în cauza va trebui să poată să expună verbal ceea ce simte. Ideea este că la final să ne simțim mai în siguranță, chiar dacă apar acele triggere.
Cu ajutorul unui psihoterapeut parcurgem un drum. Acesta nu va fi ușor, însemnând muncă de echipă. Psihoterapeutul nu este medic. Trebuie să înțelegem că munca vine din ambele părți. Ar fi ideal dacă am avea și susținerea celor din jur.
De asemenea, ar trebui să încercăm și alte lucruri pentru a ne detașa. Sportul ne poate ajuta. Poți alege să mergi la sală, să alergi, să faci fitness. Yoga sau pilates pot fi de ajutor. Sau, citește o carte, vezi un film relaxant sau ascultă muzica preferată.
O simplă plimbare în natură ne mai poate descreții frunțile. Alții aleg alte forme de terapie, precum cea prin artă sau dans. Trebuie doar să descoperi cea mai bună metodă care te ajută. Nu lasă Tulburarea de stres post traumatic să îți distrugă viață!