Ordinul UE pentru România, care a revoltat opinia publică. ANAR a lămurit situația despre demolarea barajelor

Cristian Terheș, un europarlamentar român, a vorbit despre un ordin venit din partea Uniunii Europene, care ar putea lăsa România fără baraje și lacuri de acumulare, inclusiv fără Lacul Morii, din București, sau prin inundarea Luncii Brăilei. Autoritatea Națională „Apele Române” (ANAR) a venit cu explicații despre această situație controversată, care a pus pe jar mulți români. 

Comisia Europeană a propus o lege privind restaurarea naturii, care ar fi putut lăsa România fără baraje. Europarlamentarul român Cristian Terheș vorbea despre faptul că lacurile de acumulare și barajele din țara noastră ar fi putut dispărea, în urma acestei decizii venite de la Bruxelles.

„Este un element cheie al Strategiei UE pentru biodiversitate, care solicită obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor degradate, în special a celor cu cel mai mare potențial de a capta și stoca carbon și pentru a preveni și reduce impactul dezastrelor naturale. Natura Europei este într-un declin alarmant, cu peste 80% din habitate în stare degradată.

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Și să mori e SCUMP în Cluj-Napoca. Cu cât se vinde un loc...

Restaurarea zonelor umede, râurilor, pădurilor, pajiștilor, ecosistemelor marine și a speciilor pe care le găzduiesc va ajuta la creșterea biodiversității, curățarea apei și a aerului, polenizarea culturilor și protejarea de inundații, limitând încălzirea globală cu 1,5°C”, se arată în Strategia Comisiei Europene pentru restaurarea naturii.

Legea Pentru Restaurarea Naturii face parte din pachetul „Green Deal”, de reducere a emisiiilor de carbon până în 2050.

CITEȘTE ȘI: PERICOLUL DE LA BARAJUL VIDRARU! CE S-AR ÎNTÂMPLA, ÎN DOAR 13 MINUTE, DACĂ AR AVEA LOC UN CUTREMUR MAI INTENS DECÂT CEL DIN 4 MARTIE 1977

Ce spune ANAR despre decizia Comisiei Europene

Opinia publică s-a revoltat atunci când a auzit că Bucureștiul ar putea rămâne fără Lacul Morii. În acest sens, pentru a lămuri lucrurile, Autoritatea Națională „Apele Române” (ANAR) a oferit câteva explicații pentru a lămuri lucrurile. Autoritățile române susțin că nu se vor demola lucrările de infrastructură deja funcționale și nici nu se vor inunda zonele mlăștinoase, așa cum s-ar putea înțelege din strategia Comisiei Europene pentru restaurarea naturii.

CITEȘTE ȘI: URGENȚĂ PE DUNĂRE. LA UN PAS DE DEZASTRU ECOLOGIC, 35 DE TONE DE PRODUSE PETROLIERE AU AJUNS ÎN APĂ

Sunt multe soluții găsite de ANAR, prin care să fie îndeplinite cerințele venite de Comisia de la Bruxelles. În România, există deja un proiect de lege, care nu prevede niciun fel de distrugere a barajelor existente, de după 1952, ci realizarea unor lucrări suplimentare, care să nu afecteze mediul înconjurător și natura. Astfel, zvonurile că bucureștenii pot rămâne fără Lacul Morii, că va fi inundată Balta Brăilei, că va fi închis Canalul Dunăre-Marea Neagră și că vor fi demolate toate barajele construite după 1952 au fost negate de Apele Române.

„Multe ONG-uri au încercat să facă aceste lucruri, dar barajele nu pot fi demolate, pentru că au un rol esențial în atenuarea viiturilor și alimentarea cu apă. Există deja două directive: Directiva Cadru Apă și Directiva privind inundațiile, precum și nevoia de a sincroniza prevederile acestora.

Nu se pune problema demolării construcțiilor actuale. Este vorba despre găsirea unor soluții complementare la construcțiile existente, soluții integrative, care să fie în același timp și prietenoase cu mediul, cum sunt, de exemplu, scările de pești.

Pentru cele noi, se ia în calcul construcția unor noi amenajări care să țină cont de conectivitatea longitudinală a râurilor. Pentru râurile neamenajate vorbim despre crearea unor zone umede, care să fie folosite și pentru inundarea controlată a terenurilor. În cazul celor amenajate, vorbim despre mai mult spațiu pentru râuri, prin îndepărtarea digurilor de maluri. Acestea sunt principii promovate și în cele două directive deja existente”, au explicat, de curând, reprezentanții ANAR, conform Jurnalul.