CALVAR. Femeile din Vrindavan isi duc zilele rugandu-se si traind din mila celor din jur Incredibil. In India exista o localitate in care traiesc peste 15.000 de femei care au ramas fara soti si au fost parasite de familii Alina Creanga Pentru femeile indiene care au ramas vaduve, indiferent la ce varsta, viata este un calvar. De cele mai multe ori sunt alungate de acasa, iar copiii par sa uite de sacrificiile pe care mamele l-au facut pentru ei. Persecutate, considerate o povara pentru familie si societate, dar datoare sa implineasca traditia, vaduvele indiene se aduna orasul Vrindavan, unde asteapta in liniste sa moara. Cat e ziua de lunga, 15.000 de femei strabat stradutele inguste si pline de praf in lung si-n lat, isi amintesc de copii ori soti, isi spun povestea oricui vrea sa o asculte, asteptand in schimbul istoriei lor cativa banuti ori un colt de paine.
Dupa decesul barbatilor, viata femeilor se schimba radical. Vaduvele sunt obligate sa se rada pe cap, sa poarte doar haine albe, sa renunte la bijuterii si, in plus, nici nu pot visa macar sa isi refaca viata alaturi de un alt partener. Pana si umbrele lor sunt hulite, pentru ca ar aduce ghinion. „Ce fel de viata e asta?”, se intreaba Rada Rani Biswas, una dintre femeile care isi duc zilele in Vrindavan. „La 70 de ani, colind orasul dupa o bucata de paine. Cand sotul a murit, propriul meu fiu m-a alungat. Mi-a zis ca nu-si permite sa ma ingrijeasca. Suferinta mea a fost ingrozitor de mare”.
Traditia spune ca sufletele vaduvelor ce vor muri in Vrindavan vor cunoaste, in cele din urma, salvarea. In plus, persoana in care se vor reincarna va fi ferita de experienta dureroasa a singuratatii. Totusi, nu toate femeile ce raman fara sot par dispuse sa accepte traiul mizer si excluderea sociala la care le obliga vechile legi. Medicul Mohini Giri este una dintre vaduvele care si-au propus sa lupte pentru drepturile femeilor asemenea ei. In acest scop, ea a infiintat „The Guild of Service”, o fundatie ce incearca sa ocroteasca femeile si copiii parasiti. Ideea i-a venit dupa moartea sotului ei. Avea atunci 50 de ani, era independenta financiar, dar, conform traditiei, unii membri ai familiei si prieteni s-au indepartat de ea. De una singura a ridicat un adapost pentru vaduve, unde acestea sunt libere sa sa se imbrace cum doresc si chiar sa isi lase parul sa creasca.