Oraşul din România unde pâinea a ajuns un lux! Sărăcie lucie

Într-un oraș din România chiar și pâinea a ajuns un produs de lux. Deși suprafața localității este aproape cât cea a Bucureștiului și Timișoarei la un loc, aici locuiesc doar câteva mii de oameni. 

Orașul care se întinde pe o suprafață de 424 kilometri pătrați face parte din județul Suceava. Este vorba despre orașul Broșteni.

În anul 2004, Broșteni a devenit oraș, după ce legea 83 a intrat în vigoare, iar sute de comune au devenit localități urbane. Orașul din Bucovina se regăsește pe valea Bistriței și în ciuda suprafeței sale foarte mari, acesta numără doar 5.506 locuitori, potrivit ultimului recensământ efectuat în România.

CITEȘTE ȘI: TOP 5 – ORAȘELE DIN ROMÂNIA CU CEL MAI SCUMP TRANSPORT PUBLIC ÎN 2023. CÂȚI LEI COSTĂ UN ABONAMENT LUNAR

Oraşul Broşteni, din judeţul Suceava, este situat în zona montană. Despre această localitate vorbeşte şi marele scriitor Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”.

Oraşul Broşteni, din judeţul Suceava, este situat pe valea râului Bistriţa, la graniţa cu judeţele Neamţ şi Harghita, fiind format din localităţile Broşteni, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Hăleasa, Holda, Holdiţa, Lungeni, Neagra şi Pietroasa. Numărul de locuitori din Broşteni se apropie de 5.500. Comuna Broşteni a fost declarată oraş în anul 2004, împreună cu alte localităţi din judeţul Suceava.

Orașul este format în mare parte din case. În mijlocul localității se regăsește un singur complex de blocuri care a fost construit pentru angajații fostelor mine din zonă, însă economia orașului face ca până și pâinea să fie un produs de lux pentru locuitori.

De ce americanii nu au GARD în fața caselor? Motivul ar fi de...

Meteorologii Accuweather au schimbat prognoza pentru jumătatea lunii noiembrie 2024. Avertisment de ultimă...

Ce poți vizita în orașul Broșteni

Cele mai importante obiective turistice din oraş sunt Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” cunoscută şi sub denumirea de Biserica – muzeu „Ion Creangă”, construită în anul 1779, Casa administratorilor Domeniilor Coroanei (1895), Şcoala din Holdiţa (1905), Cuptorul de ars var din Dârmoxa (1924) şi Piatra simbolică „Ion Creangă” – o piatră simbolică ce aduce aminte de scena din „Amintiri din copilărie” în care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan.