Opera Națională, peste un secol de tradiție. Povestea neștiută a instituției de rang înalt

Opera Națională este una dintre cele mai impresioante clădiri istorice din centrul Capitalei și este cel mai mare teatru liric din România. Situată pe Bulevarul Mihail Kogălniceanu, este una dintre cele patru Opere naționale din țară. Clădirea a fost clasată pe lista monumentelor istorice din București.

Denumirea de Opera Română a fost folosită cu mult timp înainte să existe o clădire specială dedicată teatrului liric din Capitală. Ulterior, profesorul și cântărețul român George Stephanescu a fondat această instituție, pe care a numit-o Compania Opera Română.

Deși înființarea Operei Române ca instituție independentă a fost realizată abia în anul 1921, trupa lirică bucureșteană a luat naștere cu mult timp înainte, încă din anul 1885. Aceasta a prezentat progresiv un repertoriu din ce în ce mai bogat. Cu toate acestea, tradiția teatrului liric românesc numără mai mult de două secole.  Spectacolele de operetă și operă comică se organizau încă din anul 1877, după ce a apărut Legea Teatrelor, care stipula existența unei secții de operă în cadrul Teatrului Național. Spectacolele apăreau sub egida Teatrului, iar inițial au fost formate din opere din Italia și Franța care erau foarte populare, dar și opere comice din creația națională, în care au apărut pe scena bucureșteană primele mari voci românești. (CITEȘTE ȘI: Elena Chiriac a uimit pe toată lumea! Ce făcea noaptea, cu Emil Rengle, la Survivor România)

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Și să mori e SCUMP în Cluj-Napoca. Cu cât se vinde un loc...

Motivul pentru care Opera Națională a fost închisă

Din lipsa unor fonduri materiale oficiale, Compania Opera Română și-a încetat activitatea în anul 1902. Alte companii particulare înfiinţate de elevii lui George Stephănescu, dar şi cântăreți de renume, români şi străini, au întreţinut însă pasiunea publicului pentru arta lirică. Prezența spectacolelor a devenit astfel o necesitate culturală. În anul 1919 s-a înființat Societatea Lirică. Doi ani mai târziu, aceasta a devenit Opera Română. Pentru prima oară, Opera devenea o instituţie în sine, desprinsă de spectacolele de operetă sau de teatru, împreună cu care funcţionase până atunci. Premiera absolută în cadrul clădirii Operei s-a făcut cu opera Lohengrin de Wagner, sub bagheta lui George Enescu.

Actuala clădire a Operei Române a fost ridicată ulterior, în anul 1953, după planul arhitectului Octav Doicescu, sub denumirea de Teatrul de Operă și Balet și a avut în vedere două manifestări internaționale ample: al treilea Congres Mondial al Tineretului și al patrulea Festival Mondial al Tineretului și Studenților. Cu toate acestea, clădirea a fost inaugurată abia în luna ianuarie a anului 1954, cu spectacolul Dama de pică, operă de Piotr Ilici Ceaikovski. (CITEȘTE ȘI: Cea mai exotică plajă din România. Locul în care te vei putea bucura de liniște în această vară)

Opera Națională, peste 100 de ani de tradiție

Clădirea este construită pe două nivele și are o capacitate de 952 locuri, iar fațada este modificată față de planurile realizate inițial de arhitect. Aceasta are un portic cu trei arcade monumentale, care au fost împodobite cu statuile a patru muze. Pe fațada clădirii, în locul a două arcade mai mici, care le încadrau inițial pe cele trei mari, au fost montate două basoreliefuri, unul care înfățișează o scenă de operă, iar sculptorii au fost Zoe Băicoianu și Boris Caragea, în timp ce al doilea reprezintă zborul unor balerini și este realizat de sculptorul Ion Vlad.  În parcul din fața clădirii se află statuia marelui muzician George Enescu, o sculptură în bronz de Ion Jalea. George Enescu este considerat cel mai important muzician român, fiind un mare compozitor, violonist, pedagog, pianist, dar și dirijor.

În mai bine de 100 de ani, prima scenă lirică a ţării a cunoscut o activitate intensă. Repertoriul a cuprins mai mult de 150 de titluri de opere şi de balet, de o mare varietate. Importane este că o atenție deosebită s-a acordat și creației românești. În acest mod, aceasta s-a dezvoltat datorită creației unor compozitori precum George Enescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Zeno Vancea, Mircea Kiriac, Cornel Trăilescu, Laurenţiu Profeta, etc. Și în prezent, numeroși artiști talentați și faimoși își desfășoară activitatea în cadrul Operei Române care a devenit o instituție de rang național. (CITEȘTE ȘI: Celebrul Octavian Ursulescu povestește întâmplări senzaționale cu unul dintre cei mai mari actori români: ”Cu Florin Piersic am avut…”)

Documentarea acestui material a fost realizată de Gândul.ro.