Omul de Neanderthal, despre care s-a crezut multa vreme ca era exclusiv carnivor, manca in realitate si cereale, iar atunci cand era bolnav se trata cu plante medicinale, potrivit unui studiu recent, publicat in revista Naturwissenschaften, informeaza lemonde.fr.
In ultimii ani, in comunitatea stiintifica se manifesta tot mai puternic un curent de „reabilitare” a omului de Neanderthal. Vreme indelungata, intr-adevar, parca pentru a-l respinge pe salbaticul din noi si pentru a ne glorifica prin contrast, societatea moderna a facut din omul de Neanderthal un „badaran”, un „necrofag” lipsit de darul vorbirii, de spiritualitate, de rafinament, de aptitudini tehnice si artistice. Toate aceste caracterizari sau aproape toate nu mai sunt valabile in prezent, scrie Le Monde. Imaginea omului de Neanderthal, simbol al unei „alte forme de umanitate”, trece printr-un proces de revizuire accelerata. Omul de Neanderthal era un artizan indemanatic, un vanator emerit, isi ingropa mortii in morminte individuale, confectiona obiecte de podoaba si folosea pigmenti, poate chiar pentru a-si decora pesterile in care traia.
Autorii studiului, o echipa internationala de cercetatori, au confirmat ceea ce se banuia de ceva vreme, si anume ca acest verisor al omului, disparut in urma cu aproximativ 30.000 de ani, integrase plantele in regimul lui alimentar. Autorii studiului merg si mai departe de atat, prezentand o serie de argumente potrivit carora neanderthalienii foloseau chiar si plantele medicinale.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetatorii au lucrat pe fosile descoperite in pestera spaniola din El Sidron, unde circa 2.000 de oase de neanderthalieni, provenind de la cel putin 13 indivizi, au fost descoperite de-a lungul anilor. Mai precis, savantii au analizat tartrul descoperit pe dintii a cinci dintre indivizi si materialele alimentare descoperite in acel depozit. Oamenii de stiinta au efectuat o serie de analize chimice, cautand in acelasi timp microfosile vegetale. Noua dintre cei 10 dinti analizati contineau urme minuscule de amidon, provenind probabil din cereale. Aceasta descoperire a confirmat astfel faptul ca omul de Neanderthal, multa vreme considerat exclusiv carnivor (mai ales datorita faptului ca oamenii de stiinta au descoperit in acele situri multe oase de animale, care se conserva de regula mult mai bine decat planetele), stia sa exploateze si rezervele de glucide ale plantelor.
Autorii studiului au fost insa intrigati cel mai mult de un dinte care a apartinut unei femei. Analiza tartrului a prezentat urmele unor compusi chimici care se gasesc in plante medicinale precum musetel si coada soricelului, folosite de regula pentru tratarea ranilor si pentru virtutile lor hemostatice. Potrivit acelorasi cercetatori, nimeni nu mananca aceste plante cu gust amar (iar neanderthalienii aveau capacitatea genetica de a detecta gustul) din intamplare. „Dovada faptului ca acei indivizi mancau plante amare si lipsite de valori nutritive, precum musetel si coada soricelului, reprezinta o mare surpriza”, a declarat Stephen Buckley, coautor al studiului si specialist in chimie arheologica la Universitatea York din Marea Britanie. „Am aflat deja ca omul de Neanderthal stia ca acele plante erau amare si este deci probabil ca ei sa le fi mestecat in alte scopuri decat pentru gustul lor”, a adaugat el.
Colega sa Karen Hardy, arheolog la Universitatea din Barcelona, spune: acest studiu sugereaza ca „oamenii de Neanderthal care traiau in pestera El Sidron aveau cunostinte avansate despre mediul lor natural, care includeau capacitatea de a selectiona si utiliza anumite plante pentru calitatile lor nutritive si de a se trata impotriva unor rani sau boli. Desi carnea era in mod evident importanta pentru ei, studiul nostru a descoperit ca ei aveau un regim alimentar mult mai complex decat banuiam noi in trecut”.
Desigur, oamenii de stiinta raman prudenti in privinta aptitudinilor de „medic” ale omului de Neanderthal, considerand ca analizele trebuie repetate si confirmate de cele ce vor fi efectuate si in alte situri preistorice. Cu toate acestea, comunitatea stiintifica este deja la curent cu faptul ca alte primate, precum cimpanzeii si gorilele, considerati alti verisori ai lui Homo sapiens, se folosesc si ei foarte bine de plantele medicinale.