Omar Hayssam: Cer justiţiei române şi autorităţilor internaţionale redeschiderea tuturor dosarelor mele
Hayssam a fost adus miercuri la Tribunalul Bucureşti pentru judecarea propunerii de arestare preventivă făcută de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în dosarul în care este acuzat de înşelăciune şi delapidare.
În sala de judecată, el a arătat că este încă traumatizat în urma acţiuni de aducere a sa în România şi că mai vrea timp pentru angajarea unui avocat şi pentru pregătirea apărării.
Hayssam a mai spus, răspunzând la întrebările instanţei, că abia în cursul zilei de marţi a a putut lua legătura cu familia sa şi că tot marţi i-a fost adusă la cunoştinţă citaţia în acest dosar.
„Vreau redeschiderea tuturor dosarelor mele, pentru aflarea tuturor adevărurilor. În acest dosar nu ştiu despre ce este vorba”, a mai declarat Hayssam, în sala de judecată.
Judecătoarea cazului, Brânduşa Elena Gheorghe, i-a atras atenţia lui Hayssam că are cunoştinţă despre ce este vorba în acest dosar, că iniţial a participat la actele de urmărire penală şi că a dat inclusiv o declaraţie în faţa procurorilor, în faza de urmărire penală, iar ulterior a decis să părăsească România.
„Exact, sincer, vă spun nu ştiu conţinutul dosarului sau despre ce este vorba”, a replicat Hayssam.
În final, acesta a declarat, în faţa magistratului, că a cerut justiţiei române şi autorităţilor internaţionale „redeschiderea dosarelor”. „Să se rejudece, ca să pot aduce probe, să arăt toate adevărurile, să se ştie tot”, a mai spus Hayssam.
Procurorul prezent la şedinţă a arătat că cererea de acordare a unui termen este admisibilă, iar în acest context instanţa a admis-o, cu amendamentul de a acorda un termen foarte scurt, respectiv de doar două zile, când Hayssam va fi adus din nou la tribunal, pentru judecarea propunerii de arestare.
Omar Hayssam a insistat în faţa instanţei să se acorde un termen mai lung, pe motiv că în cele două zile nu ar avea cum să rezolve problema angajării unui apărător ales, în condiţiile în care dreptul său la vizită s-a consumat marţi, când şi-a văzut familia, iar în plus nu are nici telefon mobil, de pe care să poată lua legătură cu avocaţii sau familia.
Instanţa şi-a menţinut poziţia, astfel că propunerea de arestare preventivă în acest caz va fi luată în discuţie vineri.
Procesul în care Hayssam este judecat pentru delapidare şi înşelăciune a avut termen şi pe 23 iulie, când sirianul nu a fost adus la instanţă pentru că nu a putut fi citat, magistraţii nereuşind să afle locul în care acesta era deţinut. Instanţa a stabilit atunci două termene, respectiv unul în 31 iulie, pentru propunerea de arestare făcută de DIICOT pe numele lui Omar Hayssam şi a fratelui său Mohamad în acest caz, iar un altul pe fond, în 9 septembrie.
Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.
Purtătorul de cuvânt al DIICOT, procurorul Nadina Spînu, a declarat pe 19 iulie, pentru MEDIAFAX, că în dosarul de delapidare s-a cerut, la trimiterea cazului în judecată, arestarea preventivă a lui Omar Hayssam pentru infracţiunile de care este acuzat.
Spânu a spus că la termenele anterioare nu s-a putut discuta această solicitare, din cauză că Hayssam nu a fost prezent şi nu a putut fi citat corespunzător.
Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.
Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.
În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi.
Condamnarea dispusă în cazul lui Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.
Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.
Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.