Marile derby-uri din lumea fotbalului au fost intensificate de-a lungul istoriei de diferenţele sociale, politice sau culturale, care au făcut ca emoţiile, orgoliile şi adversitatea să depăşească limitele pur sportive în timpul ciocnirilor de pe teren dintre cluburile rivale. Dar niciunul nu poate să se ridice la nivelul eternei confruntări dintre giganţii din Glasgow, Celtic şi Rangers. Pentru că rivalitatea născută în urmă cu 130 de ani a crescut cu fiecare derby Old Firm în numele religiei într-un Război Sfânt al epocii moderne între catolici şi protestanţi.
Glasgow Rangers a fost înfiinţat în 1872 şi se mândreşte cu faptul că este clubul cu cele mai multe titluri de campioană din istorie, 54, precum şi cu numărul de succese în cele 416 confruntări cu marii rivali: 163 faţă de cele 159 ale lui Celtic.
Pe de altă parte, Celtic Football Club a fost fondat în 1888 de Fratele Walfrid, un călugăr care căuta să strângă fonduri pe orice cale pentru comunitatea catolică din Glasgow, atât de împovărată în acele vremuri. Încă de la început, Celtic a avut puternice legături cu irlandezii care au migrat în Scoţia în timpul Marii Foamete din 1840, conexiuni care se observă în culorile clubului, alb şi verde, în emblemă, veşnicul trifoi irlandez, dar mai ales în religia catolică şi adversitatea faţă de tot ceea ce reprezintă Union Jack, drapelul britanic, fluturat cu mândrie la fiecare derby de suporterii protestanţi ai lui Rangers.
Celtic se laudă cu faptul că este singura echipă scoţiană şi, totodată, prima din Marea Britanie care a cucerit Cupa Campionilor Europeni, în 1967, în finala cu Inter, câştigată cu 2-1 de „Leii de la Lisabona”, cum au fost supranumiţi eroii legendarului manager Jock Stein. Rangers a replicat prin triumful din Cupa Cupelor din 1972 şi printr-o altă finală de Cupa UEFA, pierdută în 2008 în faţa lui Zenit St. Petersburg.
Rivalitatea sportivă, transpusă prin cele 223 de trofee câştigate pe plan intern (105 titluri de campioană, 72 de Cupe ale Scoţiei şi 46 de Cupe ale Ligii), a fost pusă în umbră de violenţele de nedescris de după finala Cupei Scoţiei din 1980, disputată pe Hampden Park şi câştigată de Celtic în prelungiri. Acela a fost momentul în care au ieşit în evidenţă toate tensiunile existente între fanii celor două grupări din Glasgow. Suporterii lui Celtic au invadat terenul pentru a se bucura alături de jucători, gest urmat imediat şi de susţinătorii lui Rangers, care au declanşat veritabile lupte de stradă în ceea ce a reprezentat una dintre cele mai mari pete de ruşine din istoria fotbalului scoţian.
Old Firm a intrat într-o altă dimensiune şi a căpătat noi conotaţii din acest sezon, când Rangers a revenit în Scottish Premier League, după retrogradarea din 2012, care a aruncat-o în a patra divizie a Scoţiei. În tot acest timp, în care Rangers a promovat de trei ori în patru ani, Celtic şi-a consolidat poziţia de forţă dominantă în Highlands, câştigând nouă titluri consecutive prin care s-a apropiat la doar trei lungimi de recordul mondial deţinut de marii rivali. O dată reapărut în prim-plan, Old Firm contribuie din plin la economia Scoţiei, prezenţa lui Rangers şi Celtic fiind estimată la 120 de milioane de lire sterline pe an!
Derby-ul din Glasgow a fost, este şi va fi întotdeauna mai mult decât un simplu derby! Cu fiecare ciocnire dintre giganţii fotbalului scoţian, resentimentele trecutului nu vor dispărea, iar unicitatea Old Firm va fi dusă mai departe.